Într-o epocă în care validarea pare să vină sub formă de „like”-uri, inimioare și comentarii, adolescenții — aflați într-una dintre cele mai vulnerabile perioade ale vieții — ajung să-și măsoare valoarea personală în funcție de reacțiile primite online. Rețelele de socializare, inițial create pentru conectare și exprimare liberă, au ajuns să influențeze profund stima de sine, imaginea corporală și sănătatea mintală a tinerilor.
Dar cât de periculos este acest fenomen? Și cum putem rupe cercul comparației și presiunii virtuale?
Stima de sine în formare: De ce sunt adolescenții atât de afectați?
Adolescența este perioada în care identitatea personală se conturează, iar nevoia de acceptare socială devine extrem de puternică. În această etapă, părerile celorlalți contează enorm, iar rețelele sociale amplifică acest fenomen:
-
Un selfie care nu strânge suficiente „like”-uri poate declanșa îndoieli legate de aspectul fizic.
-
O postare ignorată poate fi percepută ca respingere.
Citește și: FOTO Cum arată locul în care Felix Baumgartner, iubitul Mihaelei Rădulescu, și-a pierdut viața
-
Compararea constantă cu „viețile perfecte” afișate de alții poate crea un sentiment de inferioritate profund.
Comparații toxice și iluzia perfecțiunii
Pe platformele sociale, adolescenții sunt expuși în mod continuu la imagini filtrate, corpuri idealizate și povești de succes exagerate. Ce nu se vede, însă, sunt eșecurile, nesiguranțele sau momentele dificile.
Această distorsiune a realității alimentează gânduri precum:
„Toți ceilalți au o viață mai frumoasă decât mine.”
„Nu sunt suficient de atrăgător(are)/popular(ă)/interesant(ă).”
Consecințele pot fi grave: anxietate, depresie, tulburări de alimentație, izolare socială sau chiar automutilare.
Dependența de validare externă
Mulți adolescenți ajung să caute constant validarea în exterior — prin „like”-uri, comentarii sau aprecieri. Fără acestea, stima de sine scade dramatic.
Această dependență digitală poate duce la:
-
postări excesive în căutarea atenției;
-
modificări ale comportamentului pentru a atrage popularitate (inclusiv asumarea de riscuri);
-
stres și insomnie legate de prezența online.
Când rețelele sociale devin un pericol tăcut
Deși rețelele sociale pot oferi și beneficii — acces la informație, sprijin comunitar, exprimare creativă — lipsa unui echilibru le transformă în surse de presiune și suferință.
Studiile recente arată că:
-
adolescenții care petrec peste 3 ore/zi pe social media au un risc crescut de probleme emoționale;
-
fetele sunt mai afectate de imaginea corporală și comparații sociale;
-
comentariile negative sau cyberbullying-ul pot lăsa răni psihologice adânci.
Ce pot face părinții și educatorii?
-
Discuții deschise și fără judecată
Încurajează adolescenții să vorbească despre ceea ce simt în mediul online. Întreabă, ascultă și oferă sprijin fără a minimaliza experiențele lor. -
Educație despre realitatea din spatele ecranelor
Nimeni nu postează zilele proaste.
Ajută-i să înțeleagă că ceea ce văd online este adesea editat, filtrat și selectat. -
Promovarea valorii personale dincolo de online
Încurajează dezvoltarea pasiunilor, a abilităților reale și a relațiilor sănătoase offline. Stima de sine autentică se clădește în lumea reală, nu în notificări. -
Stabilirea unor limite de timp
O pauză digitală sau un echilibru între viața online și cea offline poate avea efecte benefice asupra stării emoționale.
Concluzie: Mai mult decât un „like”
Stima de sine a adolescenților este un teren fragil, iar presiunea rețelelor sociale poate săpa adânc în încrederea lor personală. Ca adulți, profesori sau părinți, avem responsabilitatea de a le fi sprijin, de a le oferi repere sănătoase și de a-i ajuta să se vadă dincolo de ecran — așa cum sunt: valoroși, unici și demni de apreciere, chiar și fără un „like”.
Citește și: Șase țări propun, azi, interzicerea rețelelor sociale pentru toți minorii din Uniunea Europeană
