La începutul anului 2025, zona Santorini a fost zguduită de o activitate seismică neobișnuită, cu zeci de mii de mișcări tectonice resimțite atât de localnici, cât și de turiști. Oamenii de știință au folosit fizica și inteligența artificială pentru a identifica mecanismul care a generat acest fenomen rar și îngrijorător. Descoperirile recente, au fost publicate și în revista Science.
Ce au descoperit cercetătorii despre seismele din Santorini
Potrivit digi24.ro, oamenii de știință au folosit inteligența artificială pentru a descoperi ce fenomen a declanșat dus la sutele de cutremure din apropierea insulei grecești Santorini, care s-au resimțit de la începutul acestui an. Astfel, s-a descoperit că seria de mișcări ale pământului care au avut loc în Santorini în acest an a fost declanșată de lava topită care a pompat printr-un canal subteran timp de trei luni.
Citește și: O nouă mișcare seismică s-a produs în România! Zona în care România s-a cutremurat
Unul dintre autorii cercetării, dr. Stephen Hicks de la UCL, a afirmat că acest mod de lucru ar putea ajuta la previzionarea erupțiilor vulcanice.
Ce s-a întâmplat, de fapt, în Santorini
Activitatea seismică a început să se intensifice sub insulele grecești Santorini, Amorgos și Anafi începând cu luna ianuarie 2025. Insulele au fost afectate de zeci de mii de mișcări ale pământului, multe dintre ele având și magnitudinea de peste 5.
Mulți turiști au ales să nu își mai petreacă vacanțele acolo, iar localnicii s-au temut că vulcanul subacvatic din apropiere, Kolumbo, ar putea fi pe punctul de a erupe sau că acesta era un preludiu al unei mișcări mai mari, precum cel cu magnitudinea de 7,7 care a lovit aceeași regiune în anul 1956.
Oamenii de știință, care și-au publicat descoperirile în revista Science, au creat o hartă 3D a Pământului în jurul insulei Santorini, iar apoi au cartografiat activitățile seismice ale fiecărei vibrații, mișcarea și tensiunea din scoarță.
Acest lucru a dus la un model detaliat care arată ce a determinat mai exact această serie de seisme care a durat luni de zile.De asemenea, echipa a descoperit că fenomenul a fost determinat de mișcarea orizontală a lavei de sub Santorini și vulcanul Kolumbo printr-un canal de 30 de kilometri, din care mai mult de 10 kilometri se află pe fundul mării. Cercetătorii au estimat că volumul de lavă care s-a deplasat prin scoarță ar fi putut umple 200.000 de piscine olimpice. Aceste „intruziuni de magmă”, așa cum sunt cunoscute, au spart straturile de rocă, provocând aceste mișcări ale pământului.
Autorul principal al studiului, Anthony Lomax, geofizician care dezvoltă software pentru analiza activității seismice, a explicat că aceste mișcări ”Acționează ca și cum am avea instrumente în adâncurile Pământului, care ne transmit ceva. Când analizăm modelul pe care aceste cutremure îl formează în modelul nostru 3D al Pământului, acesta se potrivește foarte bine cu ceea ce ne-am aștepta de la magma care se deplasează orizontal.”
Citește și: România s-a cutremurat, din nou. Unde a avut loc mișcarea seismică
Cercetătorii spun că fenomenul din Santorini nu s-a terminat. „Lava a rămas la o adâncime destul de mare, peste 8 kilometri, în scoarța terestră”, a explicat dr. Hicks. „Știm că lava poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile, dar, deoarece activitatea s-a potolit acum, putem fi aproape siguri că aceasta s-a blocat și s-a răcit în adâncul scoarței terestre”, adaugă expertul.
Totuși, vulcanii pot intra în faze prelungite de agitație care ar putea să dureze mai mulți ani. Activitatea vulcanică recentă din sud-vestul Islandei a demonstrat acest lucru.
Cercetătorii consideră că utilizarea inteligenței artificiale, împreună cu fizica fundamentală a modului în care scoarța terestră se mișcă și reacționează la stres, ar putea transforma modul în care este monitorizată activitatea vulcanică.
„În cele din urmă, acest lucru ar putea fi utilizat ca instrument de prognozare. Ori de câte ori observăm o serie de cutremure, acestea sunt date care pot fi utilizate pentru a determina cauza cea mai probabilă”, a explicat dr. Hicks.
