Tradiții și superstiții de Sfântul Nicolae 2025: Motivul pentru care în această zi se pun crenguțe de pomi fructiferi în casă

Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai iubiți și respectați sfinți ai Bisericii Ortodoxe, fiind considerat protector al copiilor și al celor aflați în nevoie. Ziua de 6 decembrie aduce an de an obiceiuri cu o simbolistică aparte, respectate în special în mediul rural. Tradițiile, superstițiile și legendele legate de această sărbătoare sunt transmise din generație în generație și au fost păstrate până astăzi.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Nicolae 2025

Sfântul Nicolae este cunoscut ca un om de o credință profundă, care a studiat la școli renumite, iar o perioadă a petrecut-o la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot sub îndrumarea unchiului său, episcop. După moartea părinților, Sfântul Nicolae și-a dovedit generozitatea, împărțind întreaga avere oamenilor săraci, ceea ce i-a întărit renumele de ocrotitor al celor nevoiași.

În calendarul popular, ziua de Sfântul Nicolae marchează începutul iernii.

Se spune că, pe 6 decembrie, moșul își scutură barba, iar primii fulgi de zăpadă cad ca un semn al schimbării anotimpului. Cu o seară înainte, pe 5 decembrie, copiii trăiesc emoția pregătirii ghetuțelor, pe care le spală cu grijă și le așază lângă ușă pentru că potrivit tradiției, se spune că cei cuminți primesc dulciuri, iar cei mai puțin ascultători găsesc o nuielușă în ghete.

Obiceiurile legate de această sărbătoare se extind și în comunitățile rurale, unde, la sate, feciorii se organizează în cete chiar în ziua de Sfântul Nicolae și își aleg gazda unde vor repeta

colindele de Crăciun și de Anul Nou. Totodată, tradiția populară vorbește despre o noapte magică, cea dintre 5 și 6 decembrie, în care cerurile se deschid, iar muritorii l-ar putea vedea pe Sfântul Nicolae așezat în dreapta lui Dumnezeu.

Citește și: Care a fost reacția Ilenei Sterp, după ce fratele său, Iancu, a fost acuzat că a fost agresiv cu un bărbat? "Este momentul să spunem lucrurilor pe nume!"

Citește si: „Drumurile noastre s-au separat” Theo Rose a anunțat despărțirea! Artista a dat vestea tristă, cu lacrimi în ochi

Citește și: Prăjitura lui Moș Nicolae: Cea mai gustoasă și ușoară rețetă cu care îi vei surprinde pe cei dragi

În Europa, încă din secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a fost asociată cu darurile și acțiunile caritabile. Tot tradiția spune că nu este bine să se ofere cadouri precum obiecte ascuțite, lucruri negre, cravate sau produse cosmetice, deoarece acestea aduc ghinion.

În schimb, sunt recomandate darurile cu simbolistică pozitivă: figurine din turtă dulce, nuci, care sunt considerate simbol al longevității, dulciuri, covrigi, fructe, dar și pungi cu grâu sau orez, ce semnifică sporul și belșugul.

Motivul pentru care se pun crenguțe de pomi fructiferi în casă de Sfântul Nicolae

Unul dintre cele mai vechi și interesante obiceiuri de Sfântul Nicolae este cel al crenguțelor de pomi fructiferi puse în apă, în casă, lângă icoane. De regulă, se folosesc ramuri de măr, vișin sau cireș, alese cu grijă în dimineața zilei de 6 decembrie. Tradiția spune că aceste crenguțe trebuie să înflorească până la Anul Nou, iar modul în care se deschid florile este interpretat ca un semn pentru anul ce urmează.

Citește și: Rugăciune către Sfânta Filofteia: Cum să te rogi Sfintei Mucenice pentru îndeplinirea dorințelor și pentru protecție împotriva bolilor

Dacă ramura înflorește bogat, se crede că și recolta de fructe va fi una bună, iar gospodăria va avea parte de spor și prosperitate. Crenguța este privită ca un mesaj al naturii, un simbol al renașterii și al speranței într-un nou început. Acest obicei este păstrat și astăzi în numeroase familii, mai ales în cele care respectă tradițiile transmise de bunici.

Superstițiile mai spun că persoana care pune crenguța în apă trebuie să aibă sufletul curat și gând bun, pentru ca ramura să înflorească.