Un nou proiect legislativ propus de parlamentari români ar putea aduce o schimbare radicală în sistemul educațional și în responsabilitățile legale ale părinților. Pe fondul creșterii alarmante a cazurilor de violență în școli, guvernanții au inițiat o lege care prevede ca părinții care nu iau măsuri concrete pentru corectarea comportamentului violent al copiilor să poată fi pedepsiți cu închisoare. Este o reacție dură, dar considerată necesară pentru a combate fenomenul delicvenței juvenile, devenit tot mai răspândit în România.
Inițiativa vine ca răspuns la cererile repetate ale societății civile de a reglementa mai strict situațiile în care elevii comit acte de agresiune în unitățile de învățământ. Dacă legea va fi adoptată, părinții care nu duc copiii la consiliere psihologică după episoade violente riscă o pedeapsă cu privarea de libertate de până la trei ani.
De la amendă la închisoare pentru părinții copiilor violenți
Până acum, părinții copiilor care comiteau acte de violență în școli puteau primi cel mult o amendă și recomandarea ca minorul să urmeze ședințe de consiliere psihologică. În practică, aceste măsuri nu erau mereu aplicate sau respectate, iar problemele continuau. Noul proiect de lege, depus în Parlament de deputatul Florin Roman și susținut de mai mulți aleși liberali și social-democrați, propune înăsprirea drastică a sancțiunilor.
Astfel, părinții care refuză să urmeze procedura legală și nu își duc copiii la consiliere psihologică, după ce aceștia au fost implicați în fapte de violență, pot fi condamnați la închisoare între 1 și 3 ani. Este o măsură menită să descurajeze pasivitatea și lipsa de implicare în educația morală și emoțională a copiilor.
Deputatul Florin Roman a explicat pe Facebook că această lege vine din nevoia urgentă de a restabili disciplina în școli și de a combate agresivitatea din rândul elevilor.
„ E nevoie de măsuri dure pentru ca fenomenul delicventei juvenile să fie combătut, iar părinții minorilor violenți să înțeleagă ca dacă nu își supraveghează copiii riscă viitorul familiei ”, a subliniat acesta.Ce se întâmplă cu elevii care nu răspund penal
Proiectul de lege reglementează și situația minorilor sub 14 ani, care nu răspund penal pentru faptele comise, conform Codului Penal.
Citește si: „Noi am fost DRAGOSTE”. Prima reacție a Mihaelei Rădulescu după moartea lui Felix Baumgartner
Această măsură are un dublu scop: pe de o parte, oferă sprijin psihologic și educațional minorului, iar pe de altă parte, separă temporar copilul de mediul familial care, în multe cazuri, poate fi parțial responsabil de comportamentul agresiv.
Inițiatorii legii subliniază că scopul nu este pedepsirea cu orice preț, ci prevenția și corectarea comportamentului antisocial. Responsabilitatea părintească este, astfel, ridicată la un nou nivel de seriozitate.
Violența în școli a devenit un fenomen în creștere alarmantă
Datele oficiale oferite de Poliția Română pentru anul 2024 arată că peste 90% dintre infracțiunile sesizate în mediul școlar au avut loc chiar în incinta unităților de învățământ. Doar 10% s-au comis în afara acestora. Aceste statistici vin să susțină necesitatea unei intervenții legislative ferme.
Reprezentanții Poliției atrag atenția că siguranța în școli nu poate fi garantată exclusiv de cadrele didactice sau forțele de ordine, ci trebuie să fie un efort comun, coordonat între profesori, părinți, autorități locale și instituții sociale.
Apar tot mai multe cazuri de bullying, agresiuni între elevi sau chiar incidente în care adolescenți atacă profesori. De multe ori, părinții neglijează semnalele timpurii, iar comportamentele deviante escaladează. Noul proiect de lege vizează tocmai acele situații în care părinții aleg să nu intervină sau să ignore recomandările specialiștilor.
Astfel, noua lege propusă în Parlament are potențialul de a transforma radical modul în care este tratată violența în școli. Dacă va fi adoptată, părinții riscă închisoare în cazul în care nu colaborează cu autoritățile și nu duc copiii cu comportament violent la consiliere psihologică. Măsura poate părea dură, dar reflectă gravitatea fenomenului și lipsa de eficiență a soluțiilor actuale. Rămâne de văzut dacă această abordare va avea efectele scontate sau dacă va necesita ajustări în viitor.