Care sunt șansele unui nou cutremur cum a fost cel din 1977

,
cutremrul din 1977
Care ar fi pagubele inregistrate daca un cutremur asemanator celui din 1977 ar avea loc astazi

Ce s-ar întâmpla dacă un cutremur la fel de puternic precum cel din 1977 ar avea loc astăzi, în Capitală.


In articol:

Acum 44 de ani, la ora 21:22, un șoc seismic de proporții a dus la decesul a 1.578

de oameni. Cutremurul din 4 martie 1977 a produs 11.323 de victime și a dus la prăbușirea a 35.169 de locuințe în doar 56 de secunde. Riscul unui dezastru similar rămâne la fel de mare și astăzi, când clădirile nesigure s-au degradat constant.

Ce s-ar întâmpla dacă cutremurul din 1977 ar avea loc astăzi

În 2018 Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a făcut o simularea unui cutremur de 7,5 grade pentru a estima care ar fi urmările unui seism similar în condițiile actuale. Potrivit exercițiului DSU, au fost estimate 4.380 de morți, 8.040 de răniți, şi aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar deveni defuncționale, fiind distruse parțial. De asemenea, 48.000 de oameni ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.

Inginerul Matei Sumbasacu, co-fondator al  Re:Rise- Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic  a făcut, de asemenea, estimări cu privire la un asrfel de scenariu, pentru Europa Liberă. Inginerul consideră că situația actuală este mai gravă decât în 1977.

„Au trecut 44 de ani în care nu ne-am asigurat că nu se mai repeta un episod ca în '77, ba chiar ne-am supra-expus și supra-vulnerabilizat între timp”, spunea inginerul Matei Sumbasacu. 

Conform Re:Rise, Bucureștiul ar fi capitala europeană cu cel mai mare grad de risc seismic. În Capitală există aproximativ 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire. Bucureștiul are în jur de 6.000 de apartamente expuse unui risc iminent.

Lista imobilelor expuse la risc ar fi mult mai mare decât aceste estimări, potrivit membrilor Asociației:  „Conform calculelor Re:Rise privind rezistența clădirilor la acțiuni seismice, în București avem peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând, cel mai probabil, zeci de mii de apartamente și spații comune. Iar la toate aceste cifre se adaugă restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea.”

Citeste si: Au trecut 44 de ani de la Cutremurul din 1977. Cele mai terifiante mărturii ale supraviețuitorilor

Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur de proporții

Matei Sumbasacu este inginer constructor, specializat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic. El crede că autoritățile locale trebuie să plănuiască mai bine modul de intervenției și reacției de urgență pentru un viitorul cutremur:  „Atunci când situația fondului construit este atât de rea, iar fondul nostru construit și infrastructura noastră sunt extrem de grav afectate, prioritățile autorităților trebuie să se îndrepte spre intervenție și răspuns.

Așa putem să limităm numărul de victime. Trebuie să fim realiști, să ne dăm seama că vor mai trece zeci de ani, dacă ne mișcăm bine, să ne putem pune cât de cât fondul construit în siguranță.”

Până la reacția autorităților, cetățenii au responsabilitatea să își ia măsurile de bază, precum pregătirea unui „rucsac” de urgență (cu apă, trusă de prim ajutor, mâncare neperisabilă, acte, bani, fluier etc.). De asemenea, românii trebuie  să se asigure că mobila din locuință este fixată bine și să aibă un plan cu pașii de urmat în cazul unui cutremur.

„Frica nu ne ajută, dar un soi de panică constructivă ar fi utilă. O conștientizare a faptului că într-adevăr trăim sub risc, nu numai în centrul Bucureștiului, dar și în blocurile socialiste făcute înainte de 1978, în „cartierele-dormitor”, care sunt și ele foarte vulnerabile.”  a mai declarat Matei Sumbasacu.

Nici după cutremurul din 19777, nici după Revoluție, nu a existat o consolidare eficientă a clădirilor din București. Decizia de a opri lucrările de consolidările la câteva luni după cutremur ar fi motivul pentru situația precară în care se află infrastructura Capitalei în momentul de față.

„La 44 de ani după cutremurul din ’77 suntem aproape în aceeași situație ca după cutremur. Avem mii de clădiri vulnerabile în București și nu numai. După 44 de ani clădirile care au fost afectate în 1977 au rămas neconsolidate; câteva dintre ele au fost doar peticite imediat după cutremur, până s-au sistat absolut toate consolidările în iulie – august 1977. Suntem în situația în care nu știm cine o să facă 'curat' după cutremur, nu știm cât o să ne ia să consolidăm toate clădirile, pentru că durează zeci de ani, deci trebuia să ne apucăm de multă vreme. Așadar, stăm mai rău decât în ’77 din multe puncte de vedere. Au trecut 44 de ani în care nu ne-am asigurat că nu se mai repeta un episod ca acela, ba chiar ne-am supra-expus și supra-vulnerabilizat între timp”, spune inginerul Matei Sumbasacu, citat de  Europa Liberă. 

Citeste si: Ascultă singura înregistrare audio a cutremurului din 1977. Ce se auzea, de fapt, pe fundal

Gheorghe Ursu, inginerul care a luptat împotriva lui Ceaușescu, pentru consolidarea clădirilor afectate de cutremurul din 1977â

cutremurul din 77
Seismul din 4 martie 1977 a dus la decesul a peste 1500 de oameni

Gheorghe Ursu a fost un inginer torturat și ucis de Securitate, care a făcut public, la   Europa Liberă, în 1979, faptul că Nicolae Ceaușescu a oprit consolidarea clădirilor afectate de cutremur.

„Când am aflat, cercetând, primul sentiment a fost de smerenie totală. M-am simțit foarte mic pentru că noi suntem lăudați acum că vorbim despre vulnerabilitatea seismică, că ne asumăm riscul să spunem că sunt mii de clădiri și nu doar 350 care ne pot pica în cap, dar nu avem niciun risc spre deosebire de momentul ’77 – ’79, când a spune adevărul nu era o opțiune. Este primul om care a avertizat cu privire la vulnerabilitatea seismică din București, iar majoritatea punctelor noastre de vulnerabilitate seismică provin din momentul 1977 și, mai concret, din decizia de pe 4 iulie, când Ceaușescu a dat ordin să se cosmetizeze tot, să nu se mai facă nici măcar reparații de ansamblu, darmite consolidări, și să mințim poporul, să îi spunem că e în siguranță.”

Matei Sumbasacu spune că tot în acțiunile din 1977 își au originea și miturile care îi fac pe unii bucureșteni să minimizeze riscul seismic. Atunci au fost puse bazele unor false convingeri de genul: „nu se prăbușește pentru că a fost consolidat", „aici a stat cineva important, deci blocul ăsta e sigur".

„La patru luni după cutremurul din 1977, Ceaușescu adună factorii de răspundere din construcții, împreună cu șefii șantierelor de consolidare din București și le ordonă, amenințându-i cu miliția și procuratura, să înceteze ’orice reparație capitală’ la clădirile afectate. Singurele intervenții ce mai aveau să fie permise erau reparațiile cosmetice și numai în zonele cu defecte vizibile”, se arată pe pagina „ Memorialul lui Ursu".

Încercarea lui Gheorghe Ursu de a continua consolidarea Blocului Patria a rămas, însă, fără succes. Gheorghe Ursu a murit la 17 noiembrie 1985, în Spitalul de la Jilava, după ce a fost torturat pentru aproape 2 luni de zile.

Locuitorii Bucureștiului și din zonele de risc seismic trebuie să conștientizeze pericolul în care se află și să se pregătească atât cât pot.

Citeste si: Care sunt clădirile de patrimoniu din București. Treci zilnic pe lângă ele

Multe clădiri istorice din București stau să se dărâme

Monumentele istorice din București sunt adesea lasate în paragină din cauza nepăsării autorităților. Lista monumentelor istorice Bucureşti,  actualizată în 2010, include 2.435 de imobile. Mare parte din aceste  clădiri de patrimoniu din București  au fost părăsite, fie din cauza lipsei de fonduri ale propietarilor sau intenţionat, deoarece adesea terenul de sub aceste clădiri valorează de câteva ori mai mult decât casele în sine. 

Citeste si: Cutremur însemnat în România de Anul Nou! Ce magnitudine a avut

Proprietarii clădirilor de patrimoniu  trebuie să urmeze un set de condiţii, impuse de Primărie sau de Ministerul Culturii, conform Adevarul.ro. Astfel, le sunt interzise modificările la imobiluri. Renovarea al acestor case este un proces foarte anevoios, iar sprijinul statului este aproape inexistent. Mulţi dintre propietari preferă să lase timpul să pună la pământ clădirile respective.

Citeste si: Două cutremure cu magnitudine importanta au avut loc noaptea trecuta in Romania! Unul în Vrancea și unul în zona Mării Negre

 

Citește-ne pe
Citește și:

Au trecut 44 de ani de la Cutremurul din 1977. Cele mai terifiante mărturii ale supraviețuitorilor

Spaţiile comerciale de la staţia de metrou Basarab, demolate. Ce garanții primesc comercianții de la Clotilde Armand

Cu cât o plătește Kanal D pe Raluca Dumitru ca să participe la Survivor România? Antena Stars o plătea cu mult mai mai puțin

Ascultă singura înregistrare audio a cutremurului din 1977. Ce se auzea, de fapt, pe fundal

Două cutremure cu magnitudine importanta au avut loc noaptea trecuta in Romania! Unul în Vrancea și unul în zona Mării Negre

Partenerii nostri:

Clipul zilei pe KANALD.RO:
Cookies