BNR anunță inflație mai mare: ce ascunde prognoza de 4,6%

Inflația rămâne una dintre cele mai sensibile teme economice în România, iar noua estimare BNR generează un val de neliniște justificat.

Banca Națională a României a ridicat prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 la 4,6%, semnalând o schimbare semnificativă față de proiecțiile anterioare, în condițiile unei presiuni susținute asupra prețurilor. Estimarea revizuită este o mișcare atent analizată de specialiști, care consideră că această decizie transmite nu doar o recunoaștere a instabilității macroeconomice, ci și un avertisment legat de structura dezechilibrată a economiei românești.

Primul semnal a fost dat încă din raportul publicat în mai 2025, în care BNR admite că inflația se menține la un nivel mai ridicat decât era anticipat, în ciuda încetinirii ciclului de majorare a dobânzilor. Contextul general al acestei decizii este dominat de factori interni – cum ar fi relaxarea fiscală, creșterea salariilor și deficitul bugetar – și externi – inclusiv dinamica prețurilor la energie și volatilitatea internațională. Banca centrală pare să fi renunțat la optimismul din anii anteriori, când se aștepta o reîntoarcere rapidă la o inflație de sub 3%. Acum, inflația pare a deveni o problemă structurală care necesită nu doar instrumente monetare, ci și o reformă profundă a guvernanței economice. În acest nou scenariu, capacitatea BNR de a menține stabilitatea financiară este testată la limită, iar semnalele transmise pieței sunt clare: nu vom reveni curând la inflația scăzută.

Cauzele inflației persistente în România

Rata inflației în România nu mai este doar un efect temporar al unui context internațional tensionat.

Aceasta reflectă probleme structurale interne profunde, iar prognoza BNR la 4,6% pentru finalul anului 2025 este expresia unei realități care se deteriorează lent, dar sigur. În primul rând, energia joacă un rol critic. Plafonarea prețurilor la electricitate și gaze, introdusă temporar în 2022 și prelungită succesiv până în 2025, urmează să fie eliminată la 30 iunie 2025. BNR estimează că efectul acestei eliminări se va traduce într-o scumpire de cel puțin 15% a energiei electrice, un impact care va persista patru trimestre și care va afecta în lanț alte prețuri din economie – de la alimente la servicii. Al doilea factor major este politica fiscală dezechilibrată. Deficitul bugetar prognozat la aproape 9% în 2025 creează presiuni uriașe asupra echilibrelor economice. Finanțarea acestui deficit presupune emisiuni mari de datorie publică, care afectează dobânzile și contribuie indirect la menținerea inflației ridicate.

Politicile salariale din sectorul public contribuie și ele la această inflație persistentă. Într-un an electoral, guvernul a anunțat majorări de salarii pentru mai multe categorii bugetare, inclusiv sănătate, educație și administrație publică.

Aceste creșteri salariale se transformă rapid în cerere suplimentară de consum, ceea ce alimentează presiunile asupra prețurilor. BNR a avertizat de mai multe ori că această combinație de politică fiscală relaxată și creștere salarială fără acoperire în productivitate este nesustenabilă.

Importurile scumpe și volatilitatea cursului valutar sunt alte două surse importante ale inflației. România importă o mare parte din bunurile de larg consum, iar deprecierea leului – alimentată de incertitudinea fiscală și politică – face ca aceste bunuri să devină și mai scumpe.

Astfel, inflația devine un fenomen generalizat, greu de controlat doar prin instrumentele monetare clasice. Inflația în România este diferită de cea din alte state UE și prin faptul că nu există un consens politic pentru măsuri anti-inflaționiste coerente. În timp ce BNR încearcă să controleze masa monetară și să mențină dobânzile la un nivel restrictiv, guvernul derulează politici expansioniste, fără un plan clar de consolidare fiscală.

Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii

Citește și: Începutul lunii iunie se apropie, iar pensionarii își așteaptă cu nerăbdare venitul! Când vin pensiile în această lună?

Reacția piețelor și implicațiile pe termen lung

Revizuirea prognozei de inflație de către BNR nu este doar un gest tehnic. Ea transmite un semnal direct investitorilor, piețelor financiare și populației. Piața titlurilor de stat a reacționat imediat, cu o creștere a randamentelor cerute de investitori pentru a împrumuta guvernul. Această creștere a randamentelor reflectă percepția de risc fiscal și inflaționist accentuat. Investitorii internaționali privesc acum România cu mai multă prudență, ceea ce poate însemna costuri mai mari de finanțare pentru guvern și, implicit, o presiune și mai mare asupra bugetului.

Pe plan intern, o inflație persistentă peste 4% afectează în primul rând clasa medie și cei cu venituri fixe. Puterea de cumpărare se erodează lent, dar sigur. Majorările salariale nu reușesc să compenseze creșterile de prețuri, iar economisirea devine tot mai ineficientă. În același timp, costurile de creditare rămân ridicate, ceea ce afectează accesul la finanțare al gospodăriilor și companiilor. Economia reală încetinește, în timp ce inflația persistă – un scenariu clasic de stagflație.

Pe termen lung, o inflație ridicată afectează profund și comportamentul economic al populației. Oamenii devin mai puțin înclinați să economisească în lei, ceea ce slăbește piața internă de capital. Se accentuează dolarizarea economiei și preferința pentru active mai stabile, cum ar fi imobiliarele sau aurul. Într-o astfel de economie, politicile monetare își pierd eficiența, iar BNR riscă să devină tot mai dependentă de deciziile politice.

Este important de remarcat și faptul că revizuirea prognozei BNR vine într-un moment de instabilitate politică majoră. Cu alegeri locale, parlamentare și prezidențiale concentrate într-un singur an, deciziile economice sunt adesea motivate electoral, ceea ce complică și mai mult elaborarea unor politici coerente. Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat în mai multe rânduri că politicile fiscale ale guvernului nu sunt coordonate cu politica monetară a BNR. Această lipsă de coerență face aproape imposibilă atingerea obiectivului de inflație pe termen mediu.

În final, revizuirea prognozei de inflație nu este doar un simplu indicator. Ea reprezintă o radiografie sinceră a economiei românești în 2025: dezechilibrată, expusă și lipsită de o strategie coerentă. Iar efectele acestei inflații ridicate se vor resimți mult după 2025, afectând generații întregi de consumatori și investitori.

Citește și: România în pragul colapsului fiscal: ce ascunde deficitul de 7,5%

Citește și: România în pragul stagnării: economia frânează în 2025

Citește și: Cod galben și portocaliu de ploi și vreme severă: Meteorologii ANM au emis Prognoza meteo pentru luni, 26 mai 2025