În ciuda așteptărilor de redresare, România va înregistra în 2025 o creștere economică de doar 1,4%, conform prognozei revizuite a Comisiei Europene. Această estimare marchează o scădere semnificativă față de previziunile anterioare, care indicau un avans de 2,5% pentru același an. Factorii determinanți ai acestei încetiniri includ incertitudinile politice și fiscale interne, precum și impactul tarifelor vamale impuse de SUA asupra exporturilor românești. În plus, deficitul bugetar se menține la un nivel ridicat, estimat la 8,6% din PIB în 2025, iar datoria publică este prognozată să crească la 59,4% din PIB.
Dinamica macroeconomică: între stagnare și presiuni fiscale
În 2025, România se confruntă cu o creștere economică modestă de 1,4%, o revizuire în scădere față de estimările anterioare de 2,5%.
Pe plan intern, incertitudinile politice și fiscale au un impact semnificativ asupra încrederii investitorilor și consumatorilor. Măsurile de consolidare fiscală adoptate la sfârșitul anului 2024, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, au fost menite să reducă deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitul este estimat să se mențină la un nivel ridicat de 8,6% în 2025, indicând o ajustare fiscală insuficientă.
Datoria publică este prognozată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la 59,4% în 2025, depășind pragul de 60% în 2026. Această creștere este alimentată de deficitele bugetare persistente și de creșterea costurilor cu dobânzile. În absența unor reforme fiscale structurale și a unei consolidări fiscale eficiente, datoria publică ar putea deveni nesustenabilă pe termen mediu.
Inflația, deși în scădere față de nivelul de 5,8% înregistrat în 2024, rămâne ridicată la 5,1% în 2025.
Aceasta afectează negativ puterea de cumpărare a populației și limitează consumul privat, care este deja afectat de politicile restrictive privind veniturile. În plus, eliminarea plafonului de preț la energia electrică pentru gospodării este de așteptat să conducă la creșterea prețurilor la energie, adăugând presiuni suplimentare asupra inflației.Pe plan extern, economia României este afectată de impunerea tarifelor vamale de către SUA, care, deși nu vizează direct România, afectează partenerii comerciali din UE și, implicit, exporturile românești.
În ansamblu, economia României în 2025 se confruntă cu o combinație de factori negativi care limitează creșterea economică și pun presiune asupra stabilității macroeconomice. Fără reforme structurale și o consolidare fiscală eficientă, perspectivele economice rămân fragile.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Piața muncii și perspectivele de redresare economică
În ciuda încetinirii economice, piața muncii din România prezintă semne de reziliență. Rata șomajului este estimată să scadă ușor la 5,3% în 2025, de la 5,4% în 2024, reflectând o anumită stabilitate în ocuparea forței de muncă. Această evoluție pozitivă este susținută în principal de angajările din sectorul privat, în special în domeniile construcțiilor, agriculturii și serviciilor.
Cu toate acestea, creșterea salariilor este așteptată să se tempereze în perioada următoare. După o creștere de două cifre a salariilor nominale în 2024, ritmul de creștere este proiectat să se modereze semnificativ până la sfârșitul anului 2026. Această tendință este influențată de înghețarea salariilor din sectorul public și de introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025, care are scopul de a controla creșterile salariale în sectorul privat.
În ceea ce privește perspectivele de redresare economică, se așteaptă o accelerare modestă a creșterii PIB la 2,2% în 2026, susținută de o inflație mai scăzută și de relaxarea politicii monetare, care vor conduce la condiții de finanțare mai favorabile. Această redresare este condiționată de atenuarea incertitudinilor politice și fiscale, care ar putea consolida încrederea investitorilor și stimula formarea brută de capital fix.
Exporturile sunt de așteptat să câștige teren în 2026, pe fondul unor perspective mai bune pentru partenerii comerciali din UE. Cu toate acestea, contribuția exporturilor nete la creșterea PIB va rămâne ușor negativă, reflectând o redresare lentă a cererii externe.
Deficitul de cont curent este proiectat să se reducă progresiv, de la 8,5% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 și 7% în 2026. Această ameliorare este susținută de o scădere a cererii interne, care reduce importurile, și de îmbunătățirea perspectivelor pentru exporturile de servicii și produse agricole.
În concluzie, deși economia României se confruntă cu provocări semnificative în 2025, există perspective de redresare modestă în 2026, condiționate de implementarea unor reforme structurale și de consolidarea fiscală. Stabilitatea macroeconomică pe termen mediu depinde de capacitatea autorităților de a gestiona eficient aceste provocări și de a stimula creșterea economică sustenabilă.
