Intrarea Maicii Domnului în Biserică, cunoscută și ca Vovidenia sau Ovidenia, este prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului. An de an, pe 21 noiembrie, credincioșii cinstesc momentul în care Fecioara Maria, la vârsta de trei ani, a fost dusă la Templul din Ierusalim. Această zi este asociată cu tradiții ale Luminii și cu numeroase obiceiuri populare.
Semnificația sărbătorii și originile ei
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată o sărbătoare a Luminii, aducătoare de noroc, spor și bucurie. Fiind zi cu dezlegare la pește, credincioșii se pot bucura de o masă de post mai bogată. Numele de Vovidenie, derivat din slavonă, înseamnă „ceea ce se face văzută”, subliniind legătura acestei zile cu lumina și revelația.
Povestea sărbătorită amintește momentul în care părinții Fecioarei Maria, Sfinții Ioachim și Ana, care nu puteau avea copii, s-au rugat lui Dumnezeu. Potrivit tradiției, dorința lor s-a împlinit după ce un înger le-a vestit nașterea unei fiice numite Maria. Aducerea copilului la templu la vârsta de trei ani a fost împlinirea promisiunii făcute înainte de naștere.
La templu, Fecioara Maria a rămas până la 15 ani, ducând o viață dedicată rugăciunii și meditației sufletești.
Tot aici, conform tradiției, Arhanghelul Gavril i-a vestit că-L va naște pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu.Tradiții și obiceiuri de Vovidenie
În tradiția românească, Intrarea Maicii Domnului în Biserică este o zi puternic legată de lumină. Credincioșii aprind candela în casă, iar focul trebuie să ardă toată noaptea pentru a aduce noroc și binecuvântare copiilor.
Se spune că în această zi cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor.
La sat, fetele care vor să-și afle ursitul merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoșului, acestea aprind lumânarea și privesc în apa fântânii, sperând să vadă chipul ursitului reflectat pe luciul apei.
Citește și: Calendar ortodox noiembrie 2025: Când este prăznuită Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Fiind dezlegare la pește, credincioșii pregătesc bucate de post și preparate din pește, pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite. Acestea sunt apoi împărțite copiilor și celor nevoiași.
În această zi, se fac pomeniri pentru cei care au încetat din viață în condiții suspecte, înecați sau fără lumânare. În memoria lor se împart pachete cu pește, fructe și lumânări. În nordul țării, tradiția cere să se ofere plăcinte cu dovleac și lumânări albe, simbol al luminii care nu se stinge niciodată.
Copiii pun în apă crengi de măr, care, ținute la căldură, înmuguresc până la Anul Nou. Aceste ramuri sunt apoi transformate în sorcove.
Pentru protejarea gospodăriei, în unele zone se ungeau cu usturoi tocurile ușilor și ferestrelor pentru a alunga spiritele rele, deoarece se credea că în noaptea de Vovidenie strigoii umblă liberi.
Fiind sărbătoare cu cruce roșie, în această zi nu se spală haine. Tradiția spune că este bine ca oamenii să nu fie certați, iar dacă există tensiuni, împăcarea trebuie făcută în aceeași zi.
De asemenea, credincioșii sunt îndemnați să nu-i uite pe cei nevoiași și să împartă nuci, colaci și turte cu mălai, mai ales copiilor și sărmanilor.
