La aproape trei ani după ce pandemia de Covid-19 a fost declarată încheiată, comunitatea științifică avertizează asupra unei noi descoperiri care ar putea readuce îngrijorarea în prim-plan. O echipă de cercetători din Statele Unite și Japonia a identificat în Brazilia un nou tip de virus, foarte asemănător cu cel care a declanșat criza sanitară globală în 2020. Virusul a fost detectat în urma analizelor efectuate pe lilieci capturați în nordul Braziliei și a fost denumit BRZ batCoV.
Descoperirea a fost anunțată într-un studiu publicat pe platforma științifică bioRxiv, sub forma unei lucrări preliminare, care nu a fost încă revizuită de alți specialiști.
Ce este virusul BRZ batCoV și de ce atrage atenția cercetătorilor
Potrivit dailymail.co.uk, analizele de laborator au arătat că BRZ batCoV face parte din familia betacoronavirusurilor, aceeași categorie din care fac parte SARS-CoV-2 (virusul care a provocat pandemia de Covid-19), MERS și SARS, identificat prima dată în 2003.
Virusul prezintă o caracteristică moleculară importantă, cunoscută drept furin cleavage site, o zonă care îi permite să pătrundă mai eficient în celulele gazdei. Această structură este aproape identică cu cea din SARS-CoV-2, diferențele fiind de doar un aminoacid.
Citește și: Un nou simptom COVID care se vede pe pielea copiilor. Medicii semnalează o nouă formă a virusului
Deocamdată, nu există dovezi că virusul a fost transmis oamenilor, iar infecția a fost observată doar la lilieci insectivori din specia Pteronotus parnellii, răspândită în America de Sud.
Totuși, cercetătorii atrag atenția că descoperirea demonstrează posibilitatea apariției naturale a unor coronavirusuri noi cu potențial de transmitere la oameni.Ce spun specialiștii despre riscul pentru oameni
Autorii studiului, conduși de dr. Kosuke Takada și dr. Tokiko Watanabe de la Universitatea din Osaka (Japonia), alături de colegi de la Universitatea din São Paulo și Universitatea Wisconsin-Madison, au explicat că rezultatele oferă indicii despre evoluția și potențialul zoonotic al coronavirusurilor.
Ei au subliniat că, la fel ca în cazul SARS-CoV-2, un astfel de virus s-ar putea adapta în timp și ar putea dobândi capacitatea de a infecta oameni, fără a mai fi nevoie de un animal intermediar.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră, în continuare, că pandemia de Covid-19 a fost cel mai probabil cauzată de transmiterea unui virus de la lilieci la oameni, printr-un animal intermediar, precum pangolinul. Cu toate acestea, ipoteza unei scurgeri accidentale dintr-un laborator rămâne în dezbatere, fiind susținută de o parte a comunității științifice internaționale.
Virusul BRZ batCoV a fost descoperit în urma capturării a 70 de lilieci din șapte specii diferite, în trei locații din Brazilia, două în statul Maranhão (nordul țării) și una în statul São Paulo (sud). Prelevările au avut loc între mai și august 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19.
Citește și: A crescut numărul cazurilor de infecții respiratorii: Ce recomandă medicii
Mostrele au fost analizate pentru identificarea materialului genetic viral, iar într-unul dintre lilieci s-au detectat mutații specifice betacoronavirusurilor. Este pentru prima dată când un astfel de virus, diferit de SARS-CoV-2, este confirmat în America de Sud.
Cercetătorii cred că este posibil ca mai mulți lilieci din regiune să fie purtători, dar că aria de studiu a fost prea restrânsă pentru a confirma acest lucru.
Prezența unei structuri aproape identice cu furin cleavage site din SARS-CoV-2 ridică întrebări despre posibilitatea unei evoluții similare. Acest detaliu molecular este cel care face ca virusul să se poată adapta și să infecteze cu ușurință celulele umane.
Deși nu există motive imediate de panică, experții spun că monitorizarea atentă a populațiilor de lilieci și a altor specii de animale este esențială pentru a preveni apariția unei noi crize sanitare.
„Descoperirea acestui virus demonstrează că natura are capacitatea de a genera tulpini cu potențial de transmitere la oameni. Este un semnal de avertizare pentru sistemele globale de sănătate publică”, au subliniat autorii studiului.
 
                                       
                                         
              
       
                  
               
                  
               
                  
                   
                  
                   
                  
               
                                   
              
       
                  
               
                  
               
                  
               
                  
               
                  
               
                  
               
                                   
              
       
                  
                   
                  
               
                  
               
                  
               
                  
               
                  
               
                                   
                  
               
                  
               
                  
                   
                  
               
                  
                  