Planul, conturat de Ministerul Muncii împreună cu Casa Națională de Pensii Publice și experți ai Băncii Mondiale, presupune o revizuire treptată a cheltuielilor bugetare destinate sistemului public.
Ce anunț a făcut fostul ministru al Muncii
Proiecțiile arată că ponderea acestor cheltuieli în PIB va atinge 9,84% în anul 2025, iar trendul ascendent va continua în anii următori: 10,22% în 2026, 10,41% în 2027, 10,58% în 2028, 10,92% în 2029 și 11,19% în 2030.
Una dintre schimbările-cheie care au făcut posibile aceste ajustări este eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, limită impusă anterior prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a subliniat rolul demersurilor făcute la Bruxelles pentru eliminarea acestei bariere.
„Am insistat la Comisia Europeană pentru eliminarea acestui plafon. A fost o măsură necesară pentru părinții și bunicii noștri”, a
Citește și: Când vor fi virate pensiile pe card în luna iunie 2025
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Ce a declarat Nicușor Dan despre indexarea pensiilor
Marius Budăi a făcut și un apel către societate pentru mai multă solidaritate între generații, în contextul dezbaterilor privind sustenabilitatea sistemului de pensii: „Încetați să mai blamați seniorii României și să învrăjbiți tinerii cu părinții și bunicii lor!”.
Pe lângă perspectiva unei creșteri constante, autoritățile transmit un mesaj clar privind stabilitatea financiară a pensionarilor.
Noul președinte al României, Nicușor Dan, a declarat că în timpul mandatului său nu va exista nicio scădere a pensiilor.„Nu se pune problema ca vreo pensie să scadă dacă eu ajung președinte. Imediat după ce vom reuși să reducem acest deficit enorm, care este de 9%, putem vorbi de indexarea pensiilor”, a declarat Nicușor Dan, la România TV.
Citește și: Topul celor mai mari pensii din România. Județele unde pensia medie lunară a crescut cel mai mult
Oficialii spun că noile ajustări se vor face în funcție de inflație și de contribuțiile efective ale fiecărui pensionar, urmărind o echitate reală în sistem. În România există aproximativ cinci milioane de pensionari, iar autoritățile par hotărâte să le asigure venituri care reflectă mai corect contribuțiile din perioada activă.
