Sâmbătă trecem la ora de iarnă: Cum ne afectează acest lucru

România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai exact pe data de 25 spre 26 octombrie 2025. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, de la 4.00 dimineața la 3.00, ceea ce înseamnă că revenim la ora standard a Europei de Est. Ziua de duminică, 26 octombrie, va fi cea mai lungă din an și va da startul perioadei cu nopți mai lungi și dimineți mai luminoase.

Când se trece la ora de iarnă și de ce se schimbă ora

Trecerea la ora de iarnă este o practică stabilită la nivel european încă din anul 1996. Conform reglementărilor, această modificare are loc în ultima duminică din octombrie, iar revenirea la ora de vară în ultima duminică din martie. Scopul inițial al schimbării orei a fost acela de a economisi energie electrică și de a valorifica mai eficient lumina naturală.

Această practică a apărut pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, fiind introdusă de Germania și Austro-Ungaria și, ulterior, adoptată de mai multe state europene.

România respectă în continuare acest calendar, ceea ce înseamnă că ora oficială a țării va reveni la fusul orar standard, respectiv ora Europei de Est (EET). Astfel, ceasurile se vor da cu o oră înapoi în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025.

Până în prezent, toate statele membre ale Uniunii Europene schimbă ora de două ori pe an pentru a menține un echilibru între perioadele cu mai multă și mai puțină lumină naturală.

Citește și: România urmează să treacă la ora de iarnă. Când se dă ceasul înapoi și cum influențează această schimbare organismul

Deși în ultimii ani au existat discuții la nivel european privind renunțarea la această practică, România nu a luat încă o decizie în acest sens.

Prin urmare, în 2025, trecerea la ora de iarnă se va face conform procedurii obișnuite.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă

Din păcate, schimbarea orei poate avea efecte vizibile asupra organismului. Specialiștii atrag atenția că adaptarea corpului la noul program poate dura între câteva zile și câteva săptămâni. Printre reacțiile frecvente se numără starea de oboseală, somnolența, scăderea capacității de concentrare sau tulburările de somn.

Expunerea redusă la lumina naturală determină organismul să producă mai puțină serotonină, hormonul care influențează starea de bine și mai multă melatonină, hormonul somnului, ceea ce explică senzația de somnolență și lipsă de energie din primele zile.

Citește și: VIDEO Oare este cazul să ne așteptăm la apariția unui cutremur în viitorul apropiat? Ce previziuni a făcut Carmen Harra cu privire la acest subiect de interes general: "Natura ne dă tot ce avem nevoie ca să fim bine!"

Citește si: Moartea unei românce, surprinsă pe camerele de supraveghere! Ana era îngrijitoare în Italia și a avut un sfârșit tragic. Ce s-a întâmplat cu ea, cutremurător

Ritmul circadian, adică mecanismul intern care reglează alternanța somn–veghe, este influențat direct de lumină și întuneric. Atunci când programul de somn și mesele sunt respectate la aceleași ore, organismul funcționează ca un ceas. Când apare o modificare, corpul are nevoie de timp pentru a-și recalibra ritmul natural. De aceea, în primele zile după trecerea la ora de iarnă pot apărea perturbări de bioritm, insomnie, iritabilitate sau dificultăți de concentrare.

Pentru a reduce impactul schimbării, se recomandă menținerea unei rutine regulate cum ar fi culcatul la ore fixe, limitarea expunerii la lumina albastră emisă de ecranele telefoanelor și a calculatoarelor înainte de somn, precum și petrecerea timpului în aer liber în timpul zilei. Expunerea la lumina naturală ajută la reglarea secreției de melatonină și la adaptarea mai rapidă la noul program.

Schimbarea orei poate influența și apetitul. Hormonii care controlează senzația de foame, insulina, grelina și leptina, sunt strâns legați de calitatea somnului. Când odihna este perturbată, nivelul de grelină crește, ceea ce duce la o senzație mai accentuată de foame. În același timp, scade nivelul leptinei, hormonul care induce sațietatea. De aceea, în primele zile după trecerea la ora de iarnă, unii oameni tind să consume mai multe calorii decât de obicei.

Citește și: În ce zi din luna octombrie începe vacanța copiilor: Câte zile libere mai sunt până la vacanța de Crăciun

Pentru a evita astfel de efecte, specialiștii recomandă un program alimentar echilibrat, bazat pe fructe, legume, pește, semințe și alimente bogate în acizi grași Omega-3 și Omega-6. Hidratarea corespunzătoare și exercițiile fizice ușoare, precum plimbările zilnice, contribuie la menținerea energiei și la adaptarea mai rapidă la schimbarea de oră.

Deși organismul are nevoie de o scurtă perioadă de adaptare, respectarea unei rutine stabile și expunerea la lumină naturală pot diminua efectele resimțite. Astfel, duminică, 26 octombrie, va fi cea mai lungă zi a anului, oferind o oră în plus de odihnă.