Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, reunit pe 1 iulie 2025 în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, a luat o decizie istorică: canonizarea a 16 femei cu viață sfântă. Sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, această hotărâre reafirmă importanța pe care Biserica Ortodoxă o acordă sfințeniei trăite în tăcere, jertfelnicie și credință profundă. Canonizarea acestor femei – mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare – reprezintă un gest de recunoaștere și cinstire a unei tradiții vii a sfințeniei feminine în istoria spirituală a României.
Canonizarea celor 16 femei sfinte, o premieră în istoria recentă a Bisericii
În cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe, s-a aprobat, în mod oficial, canonizarea a 16 femei românce care s-au remarcat printr-o viață profund creștină și jertfelnică. Printre acestea se numără figuri istorice marcante, precum Doamna Maria Brâncoveanu, soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, care va fi cinstită anual pe 16 august sub titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu.
O altă figură importantă este Schimonahia Filofteia Antonescu, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cunoscută sub numele de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, cu zi de pomenire la 12 aprilie. Canonizarea ei arată respectul profund al Bisericii față de rolul matern și formator în viața sfinților.
În total, lista include monahii, mucenițe și femei cu viață aleasă, care au trăit în vremuri și contexte diferite, de la epoca medievală până în secolul XX, dar toate unite prin credință neclintită și viață duhovnicească exemplară.
Sfinte mărturisitoare și monahii din secolele XX și XXI
Canonizarea include și femei care au trăit în vremuri mai apropiate de epoca noastră. De pildă, Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cunoscută drept Sfânta Cuvioasă Elisabeta Brâncoveanu, a fost stareța Mănăstirii Văratec și va fi pomenită pe 17 august.
Un exemplu emoționant de curaj și credință este cel al Blandinei Gobjila (1906-1971), învățătoare deportată timp de 15 ani în Siberia pentru credința sa.
Ea a fost canonizată ca Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cu zi de prăznuire pe 24 mai. Astfel de cazuri readuc în atenția credincioșilor puterea jertfei în epoci de prigoană, dar și fidelitatea față de Hristos în fața regimurilor opresive.Citește și: FOTO Cum arată locul în care Felix Baumgartner, iubitul Mihaelei Rădulescu, și-a pierdut viața
De asemenea, este impresionantă includerea în rândul sfinților a unor femei monahale contemporane, precum Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970–2014) și Monahia Antonina Diaconu de la Tismana (1923–2011). Aceste canonizări arată că viața sfântă nu este un ideal de neatins, ci un drum posibil și astăzi.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române – rol esențial în recunoașterea sfințeniei
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române are responsabilitatea majoră de a analiza propunerile de canonizare și de a discerne autenticitatea vieții duhovnicești a celor propuși pentru sfințenie. Canonizarea este un proces riguros, care implică mărturii istorice, documente, dar mai ales confirmarea evlaviei populare și a harului sfințeniei.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Sf Ilie 2025: De ce nu este bine să consumi mere până la data de 20 iulie
Prin această decizie, Biserica Ortodoxă Română reiterează faptul că sfințenia nu cunoaște granițe de gen, epocă sau stare socială. Femeile canonizate provin din medii diverse: unele au fost soții de domnitori, altele mame de sfinți, monahii sau martire în perioada comunistă. Toate însă au avut în comun un lucru esențial: dragostea deplină față de Dumnezeu și slujirea aproapelui în tăcere și rugăciune.
Această hotărâre a Sinodului oferă un exemplu puternic tinerelor generații și contribuie la păstrarea memoriei vii a sfințeniei feminine românești. Începând cu anul 2025, aceste sfinte vor fi înscrise oficial în calendarul Bisericii Ortodoxe Române și vor fi pomenite an de an la datele stabilite de Sinod.
