Piața imobiliară sub presiune: De ce tot mai puțini români își mai permit o locuință

Autor: Bogdan Frațilă

Piața imobiliară sub presiune: De ce tot mai puțini români își mai permit o locuință

Sursa: PixaBay

În 2025, visul de a avea o locuință proprie devine tot mai greu de atins pentru mulți români.

În 2025, visul de a avea o locuință proprie devine tot mai greu de atins pentru mulți români. Piața imobiliară se află sub presiune din mai multe direcții – de la prețuri ridicate și costuri tot mai mari ale creditelor, până la scăderea puterii de cumpărare și incertitudini economice. Totul într-un context în care cererea reală nu dispare, dar devine din ce în ce mai greu de convertit în achiziții concrete.

 Prețuri mari, venituri insuficiente

Deși ritmul de creștere al prețurilor a încetinit, locuințele rămân inaccesibile pentru o bună parte a populației. Prețul mediu al unui apartament cu două camere într-un oraș mare depășește 100.000 de euro, în timp ce salariul mediu net lunar în România abia trece de 4.500 lei (sub 1.000 de euro). Această discrepanță face ca mulți să nu poată susține un credit ipotecar fără un efort financiar considerabil sau sprijin familial.

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii

Citește și: Ce presupune să fii femeia din linia întâi a eleganței oficiale? Ce rol ocupă Delia Dinu în Departamentul Protocol al Președintelui, până pe data de 30 iunie, atunci când părăsește această funcție

 Creditarea, mai grea ca oricând

Unul dintre principalii factori care au pus presiune pe piață este costul creditării.

În ultimii doi ani, dobânzile la creditele ipotecare au crescut semnificativ. Indicele IRCC, folosit la majoritatea împrumuturilor noi, a urcat, iar băncile au devenit mai prudente în acordarea de credite:

  • Avansul minim a crescut pentru multe tipuri de împrumuturi.

  • Venitul minim necesar pentru un credit decent s-a majorat.

  • Gradul de îndatorare permis a fost redus în unele cazuri.

În plus, incertitudinile economice determină tot mai mulți români

să amâne decizia de a cumpăra o locuință, de teama instabilității sau a pierderii locului de muncă.

 Costuri de trai în creștere

Inflația și scumpirile din toate domeniile – alimentație, energie, transport – lasă tot mai puțin spațiu în buget pentru rate sau economii. Cheltuielile lunare pentru o familie au crescut cu peste 20% față de 2022, iar acest lucru afectează direct capacitatea de a accesa sau susține un credit ipotecar.

 Locuințe multe, cumpărători puțini

Paradoxal, în unele orașe mari, oferta de locuințe noi a crescut semnificativ în ultimii ani. Dezvoltatorii au construit anticipând o cerere constantă, dar realitatea pieței s-a schimbat. Multe apartamente stau acum nevândute, iar prețurile încep să fie negociabile. Cu toate acestea, pentru cei care nu au un aport propriu solid sau venituri peste medie, accesul rămâne dificil.

 Ce opțiuni au tinerii?

Generațiile tinere, aflate la început de drum, sunt cele mai afectate. Fără sprijin din partea familiei, puțini își permit o locuință. În lipsa unor programe de sprijin eficient (precum Noua Casă – tot mai restrâns), mulți se orientează către:

  • Chirii, care sunt și ele în creștere.

  • Locuit cu părinții pe termen lung.

  • Credit în euro sau leasing imobiliar, soluții care vin cu riscuri suplimentare.

Ce e de făcut?

Specialiștii atrag atenția că piața are nevoie de ajustări reale:

  • Programe de sprijin mai bine calibrate pentru prima locuință.

  • Regândirea politicilor fiscale care afectează creditarea.

  • Stimulente pentru dezvoltarea de locuințe accesibile în orașe mici și medii.

Concluzie

Piața imobiliară din România se află într-un moment critic: oferta există, dar cererea reală este slăbită de condiții economice dure și bariere de acces tot mai ridicate. Tot mai mulți români visează la o locuință, dar tot mai puțini și-o pot permite. În lipsa unor măsuri concrete de susținere, acest dezechilibru riscă să se adâncească, cu efecte sociale și economice importante pe termen lung.

Citește și: Criza imobiliară din 2025: Prețuri în stagnare, cerere în scădere