Pe 8 noiembrie 2025, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, considerați apărătorii credinței și călăuzele sufletelor către Rai. Sărbătoarea, una dintre cele mai importante din luna noiembrie, este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri păstrate din vechime. În această zi, credincioșii se roagă, aprind lumânări și evită munca, pentru a nu-i supăra pe Sfinții Îngeri.
Cine sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
În calendarul creștin ortodox, Sfinții Mihail și Gavril sunt cei mai importanți dintre îngeri, având roluri esențiale în tradiția biblică. Numele lor provin din limba ebraică și au semnificații profunde:
Mihail înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”, fiind descris ca un arhanghel războinic, conducătorul oștirilor cerești. El este cel care a învins îngerii căzuți conduși de Lucifer și este adesea reprezentat în icoane cu o sabie de foc, simbol al luptei împotriva răului.
Gavril, tradus „Dumnezeu este puterea mea”, este mesagerul divin care a adus vestea Nașterii Mântuitorului Fecioarei Maria. În iconografie, este înfățișat cu un crin alb, semn al purității și bucuriei.
Conform scrierilor sfinte, Biblia menționează trei arhangheli: Mihail, Gavril și Rafael.
În tradiția creștină, cei doi prăznuiți pe 8 noiembrie sunt protectorii oamenilor, ai casei și ai sufletelor.Tradiții și obiceiuri de Sfinții Mihail și Gavril
În România, sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril este însoțită de numeroase obiceiuri populare și credințe transmise din generație în generație.
În această zi, credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și rostesc rugăciuni pentru sănătate, protecție și iertarea păcatelor.
Conform tradiției, sâmbăta dinaintea sărbătorii este dedicată pomenirii morților. Se merge la cimitir, se aprind lumânări și se oferă daruri pentru cei trecuți la Domnul. În unele zone ale țării, în această perioadă se obișnuiește împerecherea berbecilor cu oile, pentru ca mieii din primăvară să fie sănătoși.
Sfântul Mihail este considerat, în credința populară, păzitorul oamenilor și conducătorul sufletelor. Se spune că el veghează la căpătâiul celor bolnavi, dacă stă la cap, aceștia vor muri, iar dacă stă la picioare, se vor însănătoși. Tot el ar cântări sufletele la Judecată, având o balanță de aur.
Ce este interzis de Sfinții Mihail și Gavril
Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, ziua de 8 noiembrie este una în care nu se lucrează. Este interzisă orice activitate gospodărească: nu se coase, nu se spală rufe, nu se face curățenie și nu se aprinde focul în sobă.
Din popor se spune că cei care muncesc în această zi nu vor avea parte de reușite și fericire, iar chinul îi va urmări până la sfârșitul vieții.
Totodată, se recomandă să nu faci rău nimănui. Gândurile de răzbunare, ironia și vorbele grele aduc ghinion și necazuri, potrivit tradiției populare. De asemenea, este interzis să-L înjuri pe Dumnezeu sau să batjocorești cele sfinte, pentru că aceste gesturi sunt considerate păcate grave.
Un alt obicei vechi spune că nu se frământă pâine de Sfinții Mihail și Gavril. Pâinea sau colacii se prepară cu o zi înainte, pentru a fi împărțiți în memoria celor adormiți.
Citește și: Calendar ortodox noiembrie 2025: Când este prăznuită Intrarea Maicii Domnului în Biserică
În multe gospodării, oamenii aprind lumânări pentru vii și morți, cerând ajutorul și ocrotirea arhanghelilor.
Sărbătoarea are o importanță deosebită și pentru cei peste 1,5 milioane de români care poartă nume derivate de la Mihail sau Gavril. Printre cele mai populare se numără Mihai, Mihaela, Mihail, Mihnea, Gabriel, Gabriela, Gavril și formele lor diminutivate: Gabi, Mișu, Mihăiță, Găbița.
Pe 8 noiembrie, aceștia își sărbătoresc onomastica, iar în multe familii românești se organizează mese festive, dar și momente de rugăciune.
