Inteligența emoțională: abilitatea de care are nevoie orice lider

Autor: Bogdan Frațilă

Inteligența este mai mult decât cunoaștere, este abilitatea de a gestiona emoțiile, de a te conecta autentic și de a inspira echipele cu claritate.

Sursa: PixaBay

Inteligența este mai mult decât cunoaștere, este abilitatea de a gestiona emoțiile, de a te conecta autentic și de a inspira echipele cu claritate.

În 2025, inteligența este mai mult decât cunoaștere, este abilitatea de a gestiona emoțiile, de a te conecta autentic și de a inspira echipele cu claritate.

Inovația ar trebui să coexiste cu relațiile umane, deoarece liderii răspund la ritmul rapid al schimbărilor tehnologice. Inteligența emoțională a ocupat un loc central în leadershipul bun, deoarece oferă instrumentele necesare pentru a conduce echipele în fața incertitudinii. Liderii se echipează cu capacitatea de a construi încredere și de a motiva performanța prin exercitarea empatiei, îmbunătățirea comunicării și creșterea rezilienței. Aceste calități devin din ce în ce mai importante pentru companii, deoarece au fost identificate ca influențând cultura, munca în echipă și succesul companiei pe termen lung.

Motivul pentru care inteligența emoțională determină leadershipul în 2025

Viitorul leadershipului în 2025 necesită dincolo de abilități tehnice.

Inteligența a încorporat, de asemenea, capacitatea de a înțelege sentimentele- personale și colective- pentru a propulsa acțiuni semnificative. Liderii empatici sunt capabili să identifice factorii de stres pe care îi experimentează angajații lor și să ofere răspunsuri care rămân productive și respectuoase față de bunăstare. S-a demonstrat că empatia atrage o implicare și o dedicare mai mare atunci când angajații simt că sunt înțeleși, astfel încât conștientizarea emoțională este un beneficiu cuantificabil.

Leadershipul este determinat și de comunicare. În mediile de lucru hibride, liderii ar trebui să învețe să lucreze cu platforme digitale fără a pierde direcția sau contactul. Comunicarea eficientă bazată pe inteligența emoțională asigură că ascultătorii nu aud, ci experimentează mesajele. Acest lucru facilitează înțelegerea și coordonarea echipelor către obiectivele organizaționale, chiar și în diferite fusuri orare și culturi.

Liderii cu performanțe ridicate sunt caracterizați și de reziliență.

Liderii inteligenți emoțional vor conduce echipele în perioadele dificile dintr-o economie instabilă, fără a le îndruma greșit. Capacitatea lor de a rămâne calmi atunci când sunt sub presiune oferă speranță și reduce epuizarea angajaților. O combinație de reziliență, comunicare și empatie îi ajută pe lideri să stabilească stabilitate și impuls în vremuri incerte.

Există, de asemenea, impactul inteligenței emoționale la nivelul executiv al luării deciziilor. Liderii trebuie să găsească echilibrul potrivit atât între informațiile bazate pe date, cât și dinamica umană.

Prin combinarea aspectelor intelectuale și emoționale, ei sunt capabili să prevadă rezistența, să creeze consens și să aducă schimbarea cu și mai mult succes. Această conducere holistică permite organizațiilor să fie flexibile și să supraviețuiască pe piețele competitive în cel mai scurt timp posibil.

Citește și: Maia Morgenstern, primul mesaj public, după valul de hate primit de fiica sa și tatăl copilului său, din cauza diferenței mari de vârstă dintre cei doi! "Părerea... contează cam cât contează conținutul scutecelor!"

Citește si: Când va avea loc deschiderea noului an școlar? Ministrul Educației, Daniel David, a făcut anunțul pe care toți elevii și părinții îl așteptau, după boicotul profesorilor: „Mesajul meu este simplu”

Aplicații ale inteligenței emoționale la lideri

Leadershipul și utilizarea inteligenței emoționale reprezintă o formă de acțiune care trebuie practicată. Ascultarea activă este una dintre abordările prospective și reprezintă o abilitate de a consolida comunicarea și de a manifesta empatie. Ascultătorii activi sunt mai bine poziționați pentru a afla mai multe despre preocupări, a descifra problemele ascunse și a acționa în mod corespunzător. Acest lucru îi va face pe angajați să se simtă apreciați, iar acest lucru se traduce printr-o mai bună implicare și performanță.

Un alt pas important este crearea rezilienței. Reziliența este un model care poate fi exemplificat prin conștientizarea de către lider a provocărilor și concentrarea pe soluții. Aceasta este o modalitate mai eficientă de a câștiga încredere, pe lângă faptul că permite echipelor să privească aceste provocări cu o atitudine echilibrată. Gestionarea stresului și reglarea emoțională integrate în programele de training pot fi utilizate pentru a permite liderilor să își îmbunătățească această capacitate pe termen lung.

Empatia este, de asemenea, o problemă majoră în rezolvarea conflictelor. Identificarea unor puncte de vedere alternative va permite liderilor să inițieze un dialog care nu se concentrează pe conflicte, ci vizează atingerea unor obiective comune. Ca organizație, empatia câștigă teren ca atu strategic în 2025, pentru a ajuta liderii să construiască un loc de muncă incluziv, în care vocile diversității să joace un rol în inovare.

Inteligența de leadership nu se limitează doar la locul de muncă- ea se extinde în afara locului de muncă, în relațiile externe cu clienții, partenerii și părțile interesate. Liderii empatici și rezilienți pot construi încredere și pot avea relații pe termen lung. Aceste abilități sunt foarte importante în menținerea credibilității și în obținerea oportunităților de creștere, pe măsură ce industriile se confruntă cu provocările globale.

În cele din urmă, organizațiile de training care încorporează inteligența emoțională în programele lor de dezvoltare a leadershipului înregistrează beneficii pe termen lung. Practicile reflexive, feedback-ul reciproc și coaching-ul structurat îi ajută pe lideri să își perfecționeze abilitățile. Acest lucru, pe termen lung, generează o cultură a inteligenței, comunicării, empatiei și rezilienței în performanța organizațională la toate nivelurile.

Citește și: Manuela varsă lacrimi amare în ediția de miercuri, 10 septembrie, a emisiunii “Casa iubirii”. Concurenta recunoaște ce simte pentru Dorobanțu: „Nu a avut niciodată ceva pentru mine”

Citește și: Viitorul livrării de mâncare: drone, roboți și bucătării inteligente

Citește și: Știința viselor: Explorarea activității cerebrale în timpul somnului