Reforma pensiilor speciale va fi prezentată în al treilea pachet de măsuri fiscale. Ilie Bolojan va susține o conferință de presă marți, 29 iulie 2025, la ora 12:00, la Palatul Victoria. Biroul de presă al Executivului a anunțat că se vor va discuta și despre reforma pensiilor speciale, una dintre măsurile discutate fiind creșterea vârstei de pensionare.
UPDATE: Ilie Bolojan a discutat despre cele trei mai probleme din zona de justiție, atunci când se discută despre pensiile speciale. Prima problemă este pensionarea mult prea devreme a magistraților. Premierul a anunțat că „2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47- 48- 49 de ani”. Pentru a rezolva această problemă se propune ca vârsta de pensionare a magistraților să crească la 65 de ani, iar vârsta minimă pentru ieșirea la pensie să fie de 58 de ani.
„Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem creșterea vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate, trebuie deci să existe deci această formulă”, a explicat Ilie Bolojan.
A doua problemă a pensiilor speciale este metoda de calcul, care este la nivelul ultimului salariu. Pensia unui magistrat este 80% din venitul brut, ceea ce face ca pensiile să fie mai mari decât salariile magistraților.
„Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Valoarea este oricum la nivel superior față de a situația din UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a adăugat premierul.
A treia problemă subliniată de Ilie Bolojan este lipsa unei legi de salarizare, însă acesta a menționat că va fi rezolvată ulterior. „Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare”, a precizat premierul.
Ilie Bolojan anunță azi reforma pensiilor speciale
În urmă cu o săptămână, vicepremierul Tanczos Barna a menționat că reforma pensiilor speciale va fi prezentă, cel mai probabil, în al treilea pachet de măsuri fiscale. Printre aceste măsuri se numără creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, dar și clarificarea formulei de calcul a pensiilor speciale. Modul de calcul va fi modificat, astfel încât pensia să nu fie mai mare decât valoarea salariului.
Tanczos Barna a specificat că printre reformele pensiilor speciale se află și majorarea vârstei de pensionare. „Absolut. Și cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 și ceva de ani sau 15 ani sau nu știu câți ani. Deci aceea nu este o reformă serioasă”, a explicat vicepremierul.
„Eu pot să fiu de acord cu cei care spun că e nevoie de pensii speciale, pentru că în Europa, în toate țările civilizate, acolo unde pe perioada activității din domeniul respectiv ai foarte multe restricții, acolo trebuie să ai și o compensare a acestui lucru. Cei din Justiție, cei din Ministerul Public au foarte multe restricții, nu pot face altceva, trebuie să se concentreze doar pe activitatea respectivă.
Au o reglementare foarte, foarte strictă în ceea ce privește conduita. Și comisarii europeni au pensii speciale, și europarlamentarii, și cei din administrația de la Bruxelles, și cei din Justiție, poliție, armată din toate celelalte țări. Trebuie să fie proporționale, în relație directă cu gradul de suportabilitate din partea societății”, a continuat vicepremierul Tanczos Barna, potrivit economica.net.
Regulile anunțate de Ilie Bolojan vor fi aplicate doar pensiilor speciale viitoare, nu și asupra pensiilor aflate deja în plată. Premierul României a specificat, în cadrul unui interviu, că decizia aceasta este absolut necesară, astfel încât legea să nu fie respinsă de Curtea Constituțională, potrivit stirileprotv.ro.
