De câtă drojdie e nevoie pentru prepararea celei mai bune pâini de casă. Greșeala pe care o fac toate gospodinele

,
De câtă drojdie e nevoie pentru prepararea celei mai bune pâini de casă.

De câtă drojdie e nevoie pentru prepararea celei mai bune pâini de casă

[Sursa foto: PixaBay]

Prepararea pâinii de casă este un procedeu complicat care poate da bătăi de cap multor gospodine. Iată care sunt ingredientele de care ai nevoie pentru a face cea mai bună pâine și care este rețeta pe care trebuie să o urmezi pentru un gust care va da pe spate pe toată lumea.


In articol:

Pâinea este unul dintre cele mai cunoscute, mai apreciate și mai consumate alimente de pe piață. Aceasta joacă un rol foarte important în aproape fiecare masă a zilei, putând fi folosită la micul-dejun, cu gem, miere sau ciocolată, la felul principal pe post de garnitură la supă, friptură sau legume și poate fi folosită chiar și la desert fiind unsă cu diferite

bunătăți dulci.

Chiar dacă pâinea din comerț, de pe raftul magazinelor reprezintă metoda cea mai rapidă și mai simplă de achiziționare a acestui aliment, pâinea caldă, făcută în casă este de departe cea mai gustoasă și cea mai iubită de toată lumea. Cu toate acestea, procesul de preparare al unei pâini de casă nu este unul simplu și necesită multă grijă, atenție și trudă.

În foarte multe cazuri, gospodinele încurcă gramajele necesare preparării pâinii, adaugă sau uită anumite ingrediente sau lasă prea mult alimentul în cuptor, ceea ce face ca pâinea să devină prea tare, prea moale sau chiar fără gust. Iată câtă drojdie trebuie să adaugi ca să prepari cea mai bună pâine de casă și care este rețeta pe care trebuie să o urmezi cu sfințenie:

Rețeta celei mai gustoase pâini de casă

Ingrediente: 1 kg de făină, 625 ml. de apă călduță, 21 de grame de drojdie uscată sau 30 de grame de drojdie proaspătă, 2 linguri de zahăr, o lingură de sare.

Mod de preparare:   Se toarnă kilogramul de făină într-un vas adânc și se scobește cu mâinile o gaură în mijloc. Se freacă bine drojdia cu o sare, zahăr și puțină apă și apoi se adaugă cu grijă în adâncitura din făină. Se spală foarte bine mâinile astfel încât să nu aibă urme de făină, drojdie, zahăr sau alte alimente și se începe procesul de frământare cu o putere mică, însă în mod constant, fără oprire.

După ce ingredientele se omogenizează, aluatul se acoperă cu o folie alimentară sau un prosop și se lasă la dospit pentru aproximativ 30 de minute pentru ca aluatul să crească.

De câtă drojdie e nevoie pentru prepararea celei mai bune pâini de casă.

Pregătirea aluatului pentru pâine

[Sursa foto: PixaBay]

Citeste si: Ce poți face cu apa în care ai fiert cartofii. Toate gospodinele trebuie să știe aceste trucuri

După cele 30 de minute de așteptare se verifică dacă volumul aluatului s-a dublat. În cazul în care acest lucru nu s-a întâmplat, se mai lasă încă puțin timp la dospit. Dacă volumul aluatului ajunge la dimensiunea potrivită se începe din nou procesul de frământare pentru a scoate toate bulele de aer formate în cocă. Se modelează pâinea în forma dorită, fie rotundă, ovală sau dreptunghiulară și se mai lasă la dospit pentru încă 20 de minute

Se preîncălzește cuptorul la 160 de grade Celsius, timp în care pâinea este crestată cu ajutorul unui cuțit și apoi așezată într-o tavă unsă bine cu ulei și făină. Atunci când cuptorul atinge temperatură setată, pâinea se introducere în cuptor, împreună cu o oală plină de apă, timp de 25-30 de minute, la o temperatură de 180 de grade Celsius. Acest truc va face ca aburii din apă să pătrundă cu grijă în aluat și să îl frăgezească bine. Atunci când pâinea se rumenește și prinde o culoare arămie se scoate cu grijă din cuptor și se lasă la răcit câteva minute.

Istoria străveche a pâinii

Pâinea reprezintă un element foarte important în alimentația oamenilor de peste tot în lume, nu doar a românilor. În trecut, în India, pâinea reprezenta o necesitate la fel de importantă ca hainele, casa sau restul alimentelor și era cunoscută drept un simbol al banilor și al bogăției. În Evul Mediu, în anumite culturi printre care se numără și cea românească, pâinea și sarea reprezentau un simbol al trocului, al înfrățirii și al bunăstării din punct de vedere financiar. Oamenii din acele timpuri se foloseau de pâine pe post de jurământ, reprezentând astfel și un simbol al adevărului suprem.

De câtă drojdie e nevoie pentru prepararea celei mai bune pâini de casă.

Pâine cu sare

[Sursa foto: PixaBay]

Citeste si: Cum să faci cel mai bun sos de usturoi. Rețeta care îi va da pe spate pe toți invitații

Cu toate acestea, nu doar pâinea are o istorie interesantă, ci și anumite ingrediente folosite pentru prepararea ei. Astfel, făina de exemplu a fost descoperită pentru prima dată în epoca îndepărtată a neoliticului, urmând a fi folosită în combinație cu apă și anumite plante pentru a crea un aluat comestibil și gustos. Această rețetă a suferit anumite modificări în timp și a ajuns să devină pâinea pe care o cunoaștem cu toții astăzi, fiind astfel unul dintre cele mai vechi preparate din lume. 

Obiceiuri românești despre pâine

România este o țară plină de tradiții și obiceiuri străvechi, care mai de care mai frumoase și mai populare. Printre aceste tradiții se numără și câteva ce au la bază alimentul foarte popular ce poartă numele de pâine. Iată câteva dintre cele mai cunoscute obiceiuri românești străvechi care se folosesc de pâine ca element principal:

  • „Grâul este cinstea mesei” – Acest obicei constă în faptul că stăpânul familiei sau femeia care a pregătit masa trebuie să facă semnul crucii deasupra pâinii înainte ca aceasta să fie servită tuturor membrilor familiei pentru a primi binecuvântare din partea lui Dumnezeu;
  • Cinstirea pâinii – Acest obicei care încă se practică în anumite sate din zona Moldovei se bazează pe ideea conform căreia pâinea este un aliment sacru ce nu trebuie irosit. Astfel, nicio persoană nu trebuie să arunce pâinea rămasă de la masă sau firimiturile acesteia deoarece reprezintă un mare păcat;
  • „Prima bucățică” – Acest obicei se bazează pe ideea conform căreia prima bucată de pâine reprezintă o ofrandă pentru persoanele decedate și trebuie aruncată astfel încât cei ce nu mai sunt printre noi să se poată hrăni. Ultima bucată din pâine poartă numele de „bucățica norocului” și reprezintă o parte din pâine care nu trebuie irosită. Ea este deseori dată copiilor pentru ca aceștia să crească mari și să ducă o viață ferită de supărări și probleme;
  • Colăcăria – Acest obicei care încă se practică în anumite zone din Moldova și Bucovina constă în faptul că nașii trebuie să aducă un colac finilor lor, fie aceștia de cununie sau botez. În tradiție se spune că așa cum sunt colacii mari, rotunzi și frumoși așa va fi și viața persoanelor recent căsătorite sau a copilului nou-născut.

 

Sursă:  bzi.ro,    adevarul.ro   

 

Citește-ne pe

Citește și:

SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României

Cum afli online ce vechime în muncă ai acumulat pentru pensie. Procesul explicat pas cu pas

Începe nebunia - CDC-ul din SUA declară alertă. OMS se reunește de urgență, din cauza virusului variola maimuței

Avocado, darul lui Dumnezeu pentru femei

Pârlitul din serialul Fiica ambasadorului, apariție uluitoare în noul proiect! Este primul lui rol principal! Iată cine este partenera lui Edip Tepeli!

Partenerii nostri:

Clipul zilei pe KANALD.RO:
Cookies