Autonomia Ținutului Secuiesc, adoptată tacit de Camera Deputaților. Ce prevede proiectul

,

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților.


In articol:

Conform inițiativei legislative, limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut, relatează Digi24.

Guvernul nu susține adoptarea măsurii legislative. De asemenea, a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.

Deputații Comisiei de Administrație semnalează că proiectul nu ține seama de dispozițiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora ”România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil ”.

“Statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituție și un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale - legislativă, executivă şi judecătorească, populația sa având o singură cetățenie. Legiuitorul constituant a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite”, arată raportul de respingere al Comisiei.

Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie.

Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.

Ce prevede

Conform actului normativ, statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.

„Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege.

Iniţiatorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

„Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR.

Aceştia susţin că autonomia comunităţii este dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

Prin urmare, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.

„Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectului de lege.

Ţinutul Secuiesc ar avea un preşedinte cu mandat de patru ani

Potrivit proiectului, va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, precum şi autorităţi ale Scaunelor - Consiliul Scaunal şi Preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar.

„Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menţionate.
O persoană poate avea maxim două mandate ca preşedinte al regiunii autonome. Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcţii publice sau private.

Totodată, Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc poate iniţia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi eliberarea din frncţie a preşedintelui Ţinutului Secuiesc în cazul trădării intereselor comunităţii din Ţinutul Secuiesc, lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligaţiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie.

 

Sursa foto: Romania libera

 

 

Citește și:

Coronavirus Romania - Ce medicamente se folosesc pentru bolnavii de coronavirus

S-a descoperit o noua afectiune la copii infectati cu coronavirus. Sindromul inflamator asociat cu Covid-19 pune medicii in alerta

Somajul tehnic nu va mai fi acordat, dupa 15 mai. Ce spune ministrul Muncii despre somajul tehnic

Curs valutar BNR joi, 1 octombrie 2020. Leul creste usor in fata dolarului si a monedei europene!

Halit, parasit de Yildiz! Afla ce decizie radicala va lua tanara in privinta mariajului lor, ASTAZI, intr-un nou episod din serialul "Pretul fericirii", de la ora...


Clipul zilei pe KANALD.RO:
Te-ar mai putea interesa
Cookies