Vârsta de pensionare va crește din 2026, pentru acești români: Ce prevede noua lege a pensiilor

Author: Cristina Mocanu

Vârsta de pensionare va crește la 65 de ani din 2026

Sursa: shutterstock.com

Cum se schimbă vârsta de pensionare conform noii legi ce intră în vigoare din 2026. Află detalii despre calculul pensiei.

Vârsta de pensionare va suferi modificări semnificative începând cu anul 2026, conform unui nou proiect de lege adoptat recent. Propunerea legislativă prevede un prag unic de 65 de ani și schimbări importante în modul de calcul al pensiilor. Aceste măsuri vin pe fondul reformelor din sistemul public și al presiunilor economice actuale.

Modificările privind vârsta de pensionare a românilor

Proiectul de lege privind pensiile magistraților, care va fi dezbătut luni în Senat, reprezintă un pas semnificativ în reforma sistemului judiciar din România. Printre cele mai importante modificări propuse se numără ajustarea vârstei de pensionare a magistraților și modificările aduse calculului pensiilor acestora. Începând cu anul 2026, toți magistrații vor trebui să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, iar acest lucru va elimina sistemul de eșalonare propus anterior. În plus, schimbările la calculul pensiilor sunt menite să aducă un echilibru între drepturile magistraților și necesitățile economice ale sistemului.

Potrivit informațiilor furnizate de capital.ro, una dintre cele mai importante modificări aduse de acest proiect de lege este stabilirea unei vârste de pensionare uniforme pentru toți magistrații.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, aceștia vor fi obligați să se pensioneze la 65 de ani, fără a mai exista o eşalonare progresivă a vârstei de pensionare până în anul 2045, așa cum prevedea sistemul anterior. Această schimbare a fost susținută de autoritățile române în contextul reformării întregului sistem de pensii, dar și ca un răspuns la necesitatea de a adresa echilibrul între costurile sistemului public și drepturile celor care activează în domeniul justiției.

Citește și: Pensii mai mari pentru acești pensionari, din luna mai: De la 1.281 de lei a ajuns de la 2.130 de lei

Discuțiile pe marginea acestui proiect au fost destul de aprinse, mai ales în Comisia de muncă din Senat, unde au existat divergențe între parlamentarii coaliției guvernamentale și cei ai opoziției. Uniunea Salvați România (USR) a ridicat îngrijorări legate de posibilele efecte neconstituționale ale modificărilor, acuzând coaliția de guvernare de un comportament electoral și de intenția de a forța adoptarea unei legi care ar putea fi respinsă de Curtea

Constituțională. Aceasta a fost o temă centrală în dezbaterea din comisie, iar amendamentele la proiectul de lege au fost amânate pentru a permite avizarea acestora de către comisiile de buget și juridică.

Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii

Citește și: VIDEO Cât de mult îi place Rominei Gingașu să muncească în viața sa de zi cu zi? "Noi ne întâlnim la micul dejun, după care ne spunem ce avem de făcut astăzi și continui să muncesc!"

Modificarea calculului pensiilor magistraților

Un alt punct important al acestui proiect de lege se referă la modificările aduse calculului pensiilor magistraților. Astfel, pensia de serviciu va fi stabilită la 80% din media indemnizațiilor brute lunare și sporurilor primite în ultimele 48 de luni de activitate. Totuși, o modificare semnificativă constă în plafonarea pensiei astfel încât aceasta să nu depășească valoarea ultimei indemnizații brute a magistratului. Aceasta înseamnă că pensia nu va putea depăși suma corespunzătoare ultimei indemnizații brute din ultima lună de activitate.

Scopul acestor modificări este de a adresa un echilibru între drepturile magistraților și necesitățile economice ale statului, într-un moment în care reformele economice și financiare sunt tot mai necesare în contextul actual. De asemenea, este important de menționat că această plafonare a pensiilor vine ca răspuns la cerințele venite din partea publicului și ale autorităților care vor să reducă discrepanțele din sistemul de pensii și să îl alinieze la realitățile economice ale momentului.

Reacțiile politice și dezbaterile pe marginea vârstei de pensionare

În ciuda sprijinului larg al majorității parlamentare, acest proiect de lege nu a fost lipsit de controverse. Anumiți senatori au criticat vehement intenția guvernului de a adopta această lege, afirmând că măsurile propuse sunt una dintre formele cele mai evidente de populism electoral. De asemenea, aceștia susțin că schimbările introduse ar putea atrage o decizie negativă din partea Curții Constituționale. De partea cealaltă, reprezentanții coaliției guvernamentale au subliniat că proiectul este necesar și că schimbările sunt esențiale pentru un sistem de pensii echitabil, care să țină cont de realitățile economice actuale.

Citește și: Românii care vor primi 292 de lei pe 8 mai 2025, direct pe card sau prin Poșta Română

Pensiile magistraților au fost mereu un subiect sensibil, iar modificările propuse în acest proiect au adus din nou în prim-plan dezbaterea despre echilibrul între drepturile angajaților din sistemul judiciar și necesitățile financiare ale statului. În contextul unei Românii aflate în continuare într-o perioadă de reforme economice, acest proiect de lege va influența nu doar viitorul magistraților, ci și percepția publicului față de sistemul judiciar în general.

Cum se schimbă vârsta de pensionare conform noii legi ce intră în vigoare din 2026.
[Sursa: shutterstock.com]

Astfel, schimbările aduse prin proiectul de lege privind pensiile magistraților sunt semnificative și vor modifica în mod substanțial sistemul de pensionare din justiție. Cu toate că dezbaterile politice sunt încă în desfășurare, este clar că vârsta de pensionare a magistraților va fi un subiect esențial al reformei din justiție. Dacă va trece de Senat, acest proiect va fi un pas important în ajustarea sistemului de pensii și în modernizarea sistemului judiciar din România.