Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată la 40 de zile după Paște. În 2025, această zi pică pe 29 mai, fiind marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Sărbătoarea comemorează momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, în fața apostolilor, după ce a înviat din morți. Pe lângă semnificația religioasă profundă, această zi este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și interdicții păstrate din generație în generație.
Semnificația religioasă a Înălțării Domnului
Conform Noului Testament, la 40 de zile după Înviere, Iisus s-a arătat pentru ultima oară ucenicilor și s-a înălțat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. Evenimentul a fost un moment de bucurie și de împlinire a misiunii divine. Biserica Ortodoxă îl consideră un pas esențial în planul mântuirii, marcând trecerea lui Hristos din lumea pământească în cea cerească.
Înălțarea Domnului este și Ziua Eroilor în România, moment în care sunt comemorați soldații căzuți în luptă pentru țară. În toate bisericile se oficiază slujbe speciale, iar la monumentele eroilor se depun coroane de flori.
Tradiții de Înălțarea Domnului
În popor, Înălțarea Domnului este legată de o serie de obiceiuri vechi, care reflectă credințele și spiritualitatea comunităților rurale:
Se culeg plante de leac – De Înălțare, oamenii merg în natură pentru a culege leuștean, pătlagină, mărar sau altele considerate sfinte în această zi. Se spune că plantele culese acum au puteri tămăduitoare și sunt bune pentru ceaiuri și descântece.
Se împart ofrande pentru sufletele morților – Gospodinele pregătesc colaci, ouă roșii și lapte, pe care le dau de pomană în amintirea celor adormiți.
Se poartă frunze de nuc sau leuștean la brâu – Tradiția spune că acestea îi feresc pe oameni de spiritele rele și de boli, mai ales de cele care se crede că bântuie în această perioadă.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Ce este interzis să faci de Înălțarea Domnului
Fiind o zi sfântă, Înălțarea Domnului vine și cu anumite interdicții respectate cu sfințenie în mediul rural și nu numai:
Nu se muncește – Este interzis să lucrezi în gospodărie sau pe câmp. Se spune că munca în această zi atrage necazuri și secetă. Cei care nu respectă acest obicei riscă să piardă roadele muncii lor.
Nu se spală și nu se face curățenie – Activitățile casnice sunt oprite, ca semn de respect față de sărbătoare și de momentul spiritual pe care îl simbolizează.
Nu se ceartă și nu se poartă ură – Înălțarea este o zi a iertării și a înălțării sufletești. Oamenii sunt încurajați să își împace dușmanii, să evite conflictele și să se roage.
Nu se sacrifică animale – Se consideră că sângele vărsat în această zi aduce ghinion și întrerupe binecuvântarea pe care o poartă perioada pascală.
Obiceiuri legate de vreme și superstiții
În unele regiuni din țară, se crede că vremea de Înălțare arată cum va fi vara. Dacă plouă, urmează o vară bogată în recolte. Dacă e senin, va fi o vară secetoasă.
O altă superstiție spune că cei care mor între Paște și Înălțare ajung direct în Rai, fiind „porțile cerului deschise” în această perioadă.
Astfel, Înălțarea Domnului este o sărbătoare încărcată de emoție, semnificație religioasă și simboluri populare. Tradițiile, obiceiurile și interdicțiile din această zi reflectă legătura profundă a românilor cu valorile creștine și cu natura. Respectarea acestor practici este o formă de păstrare a identității spirituale și culturale.