După ce Sara s-a stins din viață, în urma anesteziei, reprezentanții clinicii dentare unde s-a întâmplat tragicul eveniment au emis un comunicat, în care au explicat că fetița mai trecuse printr-o astfel de procedură, la începutul anului 2025.
Ce trebuiau să facă medicii înainte să o anestezieze pe Sara
Prima procedură la care a fost supusă Sara fusese realizată de aceiași doctori, iar totul s-a desfășurat în condiții normale. În plus, reprezentanții clinicii stomatologice au menționat că, în ultimii 11 ani, respectivele cadre medicale au avut peste 1.700 de cazuri care implicau sedare, iar respectivele intervenții nu s-au soldat cu complicații
În urma celor întâmplate cu fetița de doi ani, medicul ATI Elena Copaciu a spus, la Digi24, ce presupune tipul de anestezie care i s-a făcut Sarei și în ce condiții trebuia realizată aceasta.
Conform doctorului, o anestezie administrată de două ori în același an unui copil de doi ani nu reprezintă o problemă în sine.
„Problema este unde se petrece această anestezie și dacă există toate elementele de siguranță pentru derularea actului anestezic”, a precizat medicul.
Cu toate acestea, Elena Copaciu a explicat că pacienții cu vârste până la trei ani fac parte dintr-o categorie de risc anestezic ridicat, motiv pentru care trebuie să se ia în calcul toate măsurile de siguranță.
„E vorba de faptul că pacientul, indiferent de ce tip de procedură anestezică are nevoie, trebuie supus aceluiași examen. E vorba de examenul preanestezic de stabilire a categoriei de risc anestezico-chirurgical. Copilul 0-3 ani se încadrează într-un risc anestezic ridicat și atunci se pune problema siguranței actului anestezic: unde se derulează acesta și unde este copilul la nivelul cel mai ridicat de siguranță”, a mai explicat specialista.
Mai mult decât atât, faptul că micuța prezenta o patologie preexistentă trebuia să-i facă pe doctorii de la respectiva clinică să ia măsuri suplimentare de siguranță, pentru ca procedura să decurgă fără incidente.
„În cazul acestui copil, din informațiile publice și din autopsie, și din declarațiile anterioare ale mamei, reiese că exista o patologie. Mama indica o patologie hepatică, autopsia că e vorba de o patologie preexistentă, complexă, cronică, semnificativă, care trebuie evaluată în examenul preanestezic: stabilită categoria de risc legată și de vârstă, și de această patologie cronică complexă, preexistentă, despre care vorbește autopsia și comunicatul public după prima etapă autopsiei medico-legale. Și, în funcție de aceasta, se stabilește gradul de risc și unde se desfășoară această procedură la nivelul cel mai înalt de siguranță”, a spus Elena Copaciu, potrivit sursei citate.
În România, personalul ATI nu este pregătit pentru astfel de cazuri
În plus, doctorița a ținut să aducă în prim-plan faptul că, în țara noastră, situațiile de acest fel nu sunt reglementate la fel de bine ca în alte state din Uniunea Europeană.
„Din datele publice reiese că exista un risc semnificativ anestezic, nu avem foarte bine reglementate aceste situații, așa cum sunt în alte țări ale Uniunii Europene și, din punctul meu de vedere, ca anestezist cu zeci de ani de experiență în spate, astfel de proceduri trebuie să se deruleze acolo unde există maximum de siguranță pentru pacient. Deci un spital multidisciplinar de pediatrie, cu secție de ATI, cu secție de terapie intensivă pediatrică, unde să poată fi derulate manevre de sedare profundă, de anestezie generală în astfel de cazuri, de monitorizare postoperatorie și de gestionare a complicațiilor care pot să apară oricând”, a explicat Elena Copaciu.
Conform medicului, în România, personalul ATI trebuie să treacă printr-o pregătire mult mai temeinică, pentru a putea gestiona asemenea cazuri.
„Ideea este că în momentul de față se consideră că orice anestezist care asistă pacientul are calificarea pentru a gestiona aceste complicații. Mai avem de lucrat din punct de vedere al pregătirii personalului pentru astfel de situații, pentru că pe de o parte, este vorba de clinici private care nu oferă nivelul de siguranță al unui spital multidisciplinar, cu ATI pediatrie, cu terapie intensivă pediatrică și tot ce înseamnă acest suport. Pe de altă parte, dacă discutăm despre asta, trebuie să discutăm și despre faptul că pregătirea medicilor care vor să facă ATI pediatrie trebuie să fie suplimentară față de cele șase luni pe care le oferă curicula de pregătire a medicilor: trei luni de anestezie, trei luni de terapie intensivă pediatrică, atât prevede curicula în momentul de față. Însă sunt multe țări din Uniunea Europeană care pentru medicii care vor practica în domeniu au programe de pregătire care prevăd încă un an și jumătate sau 2 ani de pregătire pentru această specializare ATI pediatrie”, a adăugat Elena Copaciu.
