Creierul se adaptează constant la modul în care tehnologia ne remodelează memoria și concentrarea în lumea digitală modernă.
Oamenii trăiesc astăzi o viață aproape digitală. Telefoanele, computerele și dispozitivele portabile ne afectează, de asemenea, funcțiile cognitive (gândirea), memoria și concentrarea. Datorită dezvoltării tehnologiei, aceasta nu numai că ne transformă obiceiurile, ci și procesele biologice care constituie schimbări cognitive. Cercetătorii au devenit interesați de modul în care creierul se adaptează la o supraîncărcare de informații, la o atenție scurtă... durata de atenție și instrumentele bazate pe inteligență artificială. Această conexiune este esențială pentru a fi alertă mentală, a maximiza memoria și a consolida atenția pe termen lung într-o lume digitală.
Efectele tehnologiei asupra creierului în ceea ce privește cogniția
Tehnologia a stabilit o legătură foarte strânsă cu comportamentul uman, ceea ce a avut un impact profund asupra modului în care creierul procesează informațiile.
Interesant este că tehnologia nu are un impact negativ asupra creierului în toate situațiile. Unele dintre aplicațiile digitale sunt utile în promovarea învățării, creativității și flexibilității cognitive.
Aplicațiile de antrenament cerebral, care sunt interactive, ar lucra, de exemplu, asupra părților creierului implicate în memoria de lucru și concentrare. Utilizatorii își pot dezvolta reziliența mentală executând activități care le testează atenția și abilitățile de memorie. Dar ar trebui să existe un echilibru, iar aceste efecte pot fi depășite de dependența excesivă de ecrane, care impun presiuni de uitare asupra capacităților naturale de procesare ale creierului.Cealaltă problemă importantă este plasticitatea creierului, adică posibilitatea de a-l reconfigura în funcție de noile experiențe.
În plus, potrivit cercetătorilor, memoria este utilizată diferit în era internetului. Datorită tehnologiei care are capacitatea de a stoca o cantitate enormă de date, indivizii tind să externalizeze procesele de memorare către tehnologii externe, iar acest fenomen este cunoscut sub numele de amnezie digitală. Deși acest lucru este convenabil, poate afecta mecanismele interne de reamintire din creier. Memoria prosperă fiind activă și repetitivă, dar există prea multe informații care pot fi căutate și nu necesită utilizarea minții. Ca soluție la această problemă, specialiștii în științe cognitive sugerează practici de reamintire conștientă, de exemplu, rezumarea fără a utiliza medii electronice.
Citește si: Scene SFÂȘIETOARE la înmormântarea Elenei, femeia ucisă pe trecerea de pietoni din Berceni
Modalități de a proteja atenția și procesul cognitiv în era digitală
Singura modalitate prin care oamenii pot rămâne sănătoși atunci când trăiesc într-o societate tehnologică este prin adoptarea unor obiceiuri deliberate pentru a menține creierul sănătos. Limitele facilitează, de asemenea, recuperarea concentrării prin utilizarea instrumentelor digitale. Exemplele includ: timpul liber fără ecrane în timpul orelor de lucru poate permite creierului să ia o pauză, reducând ușurința gândirii. Pauzele frecvente îmbunătățesc claritatea minții și memoria pe termen lung. Alte intervenții de bază, cum ar fi meditația mindfulness sau exercițiile de respirație profundă, sporesc concentrarea și sunt implicate în controlul activității cerebrale.
Creierul este, de asemenea, capabil să se concentreze cu ajutorul și provocarea tehnologiei. Aplicațiile de blocare a distragerii sau de urmărire a atenției pot fi utile în aplicațiile conștiente. Dar nu ar trebui să aibă ca scop eradicarea angajamentelor digitale, ci mai degrabă să fie abordate cu prudență. Ca un exemplu, memoria poate fi susținută prin luarea de notițe pentru a îmbunătăți memorarea, spre deosebire de înlocuirea acesteia, învățând astfel mai profund. O astfel de conștientizare va permite tehnologiei să fie un colaborator în dezvoltarea cognitivă, mai degrabă decât un agent de perturbare.
Cealaltă abordare consacrată în facilitarea activității cerebrale implică combinarea timpului petrecut în fața ecranelor cu stimularea offline. Cititul materialelor tipărite, activitatea fizică și activitățile în aer liber revitalizează atenția și reduc, de asemenea, oboseala digitală. Exercițiile fizice ajută organismul să circule mai mult oxigen către creier, ajutând astfel memoria și concentrarea. Mai mult, contactul social în lumea reală sporește inteligența emoțională, o abilitate care este distrusă de utilizarea excesivă a tehnologiei.
De asemenea, poate fi important ca organizațiile și educatorii să promoveze bunăstarea digitală. Incorporarea tehnologiilor prietenoase cu designul, cum ar fi designul cu notificări reduse sau funcțiile de focalizare, este o modalitate de a promova un comportament mai sănătos al creierului. Utilizatorii pot fi încurajați să își gestioneze lumile digitale prin programe de instruire care îi educă despre trucuri de memorie și strategii de concentrare. Concluzia este că, pentru a dezvolta creierul în era digitală, este nevoie de un echilibru conștient între confortul tehnologic și menținerea creierului.
Citește și: Orașe plutitoare: Am putea trăi pe apă până în 2050?
Citește și: Psihologia gamificării: De ce iubim punctele și insignele
Citește și: Economiștii circulari: Maeștrii reciclării anului 2025
