Prețurile explodează în 2025: Ce nu îți spune nimeni despre inflația reală

Inflația din România în 2025 nu mai este doar un subiect de știri economice, ci o realitate care afectează fiecare leu din buzunarul cetățeanului.

De la rafturile magazinelor alimentare până la facturile la utilități și costurile locuințelor, scumpirile sunt mai rapide decât majorările salariale, iar povara este tot mai greu de dus pentru milioane de români. În spatele cifrelor oficiale și al explicațiilor seci oferite de autorități se ascunde un fenomen economic complex, marcat de decizii politice, dezechilibre globale și o lipsă cronică de măsuri sustenabile.

România a intrat în 2025 cu promisiuni de stabilitate financiară, dar contextul internațional tensionat – alimentat de conflictul energetic din Est, volatilitatea prețului barilului de petrol și dezechilibrele comerciale globale – a transformat aceste promisiuni în iluzii fragile. Rata inflației raportată de Institutul Național de Statistică se menține, aparent, în jurul a 6,8%, dar cifrele reale resimțite de populație indică mult mai mult.

Puterea de cumpărare a scăzut, mai ales în mediul urban, acolo unde costurile vieții sunt accelerate de dinamica pieței imobiliare și de prețurile în creștere ale bunurilor și serviciilor de bază.

În același timp, clasa mijlocie – cea care, teoretic, ar trebui să fie coloana vertebrală a economiei – este prinsă între rate tot mai mari la bănci și costuri fixe care lasă tot mai puțin loc pentru economisire.

Mulți se întreabă dacă soluțiile guvernamentale mai pot redresa direcția. Răspunsul este complicat. Măsurile luate până acum, de la plafonarea temporară a prețurilor la energie până la schemele de ajutor pentru anumite categorii sociale, s-au dovedit ineficiente pe termen lung și greu de aplicat coerent.

În acest peisaj sumbru, consumatorul român rămâne captiv într-un carusel al incertitudinii, iar economia națională pare tot mai vulnerabilă la șocuri externe. Dar cum s-a ajuns aici și ce stă, de fapt, în spatele acestor turbulențe economice care nu dau semne de calmare?

Ce determină inflația reală resimțită de români

Inflația reală nu este aceeași cu inflația raportată oficial – iar diferențele dintre aceste două dimensiuni ale aceluiași fenomen economic sunt cruciale.

Indicatorii statistici pornesc de la coșuri de consum standard, dar acele coșuri nu reflectă fidel comportamentul cotidian al românului mediu. De exemplu, produsele alimentare, care au o pondere semnificativă în consumul populației, s-au scumpit cu până la 20-30% în doar 12 luni. Laptele, pâinea, carnea sau uleiul – produse de bază în alimentația zilnică – sunt acum inaccesibile pentru un procent în creștere al gospodăriilor cu venituri mici sau medii.

Pe de altă parte, inflația percepută este determinată și de factori psihologici. Atunci când românul merge la supermarket și vede că plătește cu 50% mai mult pentru același coș de produse față de anul trecut, nu mai contează că inflația oficială este „doar” 6,8%. În mintea consumatorului, creșterea prețurilor este un fapt concret, nu un calcul statistic. Și aici apare ruptura periculoasă între realitate și narațiunea oficială.

Un alt element important este impactul cursului valutar și al dobânzilor bancare. Leul s-a depreciat constant față de euro, ceea ce a dus la scumpirea tuturor produselor importate, de la electronice până la combustibili. La aceasta se adaugă politica monetară a Băncii Naționale, care, în încercarea de a stăvili inflația, a menținut dobânzi ridicate, penalizând astfel creditarea. Persoanele fizice care au credite în derulare – mai ales ipotecare – simt în fiecare lună presiunea ratelor tot mai mari, pe un fond de venituri stagnante.

Factorul geopolitic nu poate fi ignorat. Criza energetică globală, alimentată de conflictul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu, a crescut exponențial costurile de producție și transport. România, care încă depinde de importurile energetice, a fost prinsă nepregătită, iar măsurile reactive ale Guvernului au fost fie prea târzii, fie insuficient coordonate. În plus, investițiile în energie regenerabilă sau în infrastructură logistică sunt încă într-un stadiu incipient, ceea ce înseamnă că economia rămâne expusă fluctuațiilor externe.

Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi

Citește și: Ce presupune să fii femeia din linia întâi a eleganței oficiale? Ce rol ocupă Delia Dinu în Departamentul Protocol al Președintelui, până pe data de 30 iunie, atunci când părăsește această funcție

În final, trebuie menționată și componenta fiscală. Creșterile succesive de taxe și impozite, în special în sectoarele de servicii și construcții, au fost rapid transferate în prețul final către consumator. Astfel, chiar dacă inflația este alimentată de factori externi, deciziile interne ale autorităților române nu au reușit decât să amplifice efectele negative.

Clasa de mijloc, sacrificată în tăcere

Clasa mijlocie românească, considerată în alte economii ca fiind motorul dezvoltării, trece printr-un moment de criză profundă. Această categorie socială – formată din angajați cu studii superioare, mici antreprenori, funcționari și profesioniști liberali – resimte cel mai acut efectele combinate ale inflației și ale presiunii fiscale. În teorie, acești oameni ar trebui să aibă stabilitate financiară, să investească în educație, locuințe și planuri de viitor. În realitate, din ce în ce mai mulți dintre ei sunt nevoiți să-și regândească prioritățile.

Costul traiului decent într-un oraș mare din România a crescut cu peste 40% în ultimii doi ani. Dacă în 2022 o familie cu doi copii se putea descurca, relativ confortabil, cu 6.000-7.000 de lei pe lună, în 2025 aceleași cheltuieli ajung la peste 10.000 de lei. Iar această creștere nu a fost acompaniată de majorări salariale proporționale. De fapt, în multe domenii private, salariile au stagnat sau chiar au scăzut, în condițiile în care companiile se confruntă la rândul lor cu o creștere a costurilor operaționale.

Această realitate a dus la o nouă tendință: economisirea a devenit un lux. Familiile care altădată puneau deoparte pentru vacanțe, reparații sau investiții în educație, astăzi abia reușesc să acopere cheltuielile lunare. Mai mult, mulți au fost nevoiți să acceseze credite de consum pentru a face față inflației, ceea ce le-a crescut vulnerabilitatea la orice șoc financiar.

Întreprinderile mici, pilonul antreprenorial al clasei mijlocii, sunt și ele într-o situație critică. Taxarea crescută, birocrația nerezolvată și lipsa unei infrastructuri de sprijin veritabilă au dus la închiderea a mii de afaceri în ultimul an. În plus, accesul la finanțare este tot mai restrictiv, iar fondurile europene sau guvernamentale sunt blocate în proceduri interminabile.

Educația, un alt pilon al mobilității sociale, este afectată indirect. Cheltuielile cu grădinițele private, meditațiile și activitățile extracurriculare au devenit prohibitive pentru mulți părinți. În acest context, viitorul copiilor este pus sub semnul întrebării, iar ascensiunea socială prin merit devine din ce în ce mai greu de atins.

Și, nu în ultimul rând, sănătatea mintală a clasei mijlocii este în declin. Stresul financiar cronic, teama de instabilitate și presiunea socială generează un val de anxietate și epuizare profesională. Acești oameni, care țineau în spate sistemul economic, sunt acum din ce în ce mai fragili, mai retrași și lipsiți de încredere în viitor.

România riscă, astfel, să piardă o generație întreagă de profesioniști activi, sufocați între visurile de stabilitate și realitatea unei economii care nu mai funcționează pentru ei.

Citește și: Dezechilibre hormonale care distrug sănătatea tăcut

Citește și: Ce îți spune pielea despre bolile ascunse din corp

Citește și: Semnele corpului pe care le ignori zilnic?