De trei ani, Romania sarbatoreste, pe 24 iunie, Ziua Universala a iei, o initiativa a grupului Ia Sibiu, condus de Andreea Cirtea, si a comunitatii online la Blouse Roumaine. Ia romaneasca a devenit un simbol internaţional al culturii romane şi o sursa de inspiraţie pentru mari creatori de moda la nivel mondial.
La Sibiu, Ziua Universala a Iei va fi sarbatorita la Muzeul Astra, unde sunt asteptati mii de oameni, iubitori de traditii si, mai ales, dornici sa transleze aceste traditii in contemporan.
"De sarbatoare, de lucru sau de ceremonial, IA a insotit femeia pe tot parcursul vietii. Ca orice vesmant traditional, IA constituie o secventa a memoriei colective iar purtarea ei, o manifestare spirituala ce strabate timpul si prin care se poate redescoperi istoria mitica a unui loc. Modelele iilor romanesti sunt obiect de studiu antropologic, arhitectura lor, sursa de creativitate a designerilor. Ia a spart acum un secol hotarul satului, a devenit vesmant regal gratie reginelor Romaniei, apoi a ajuns sa fie purtata de celebritati din toata lumea", spune Iulia Gorneanu, reprezentant al Galeriei Galateca din Bucuresti, care va veni,
Ziua Iei de la Sibiu va fi organizata, anul acesta, in parteneriat cu evenimentul Similar de la Baia Mare. Pe 24 iunie, iubitorii de traditii din Baia Mare se vor reuni in Parcul Regina Maria, incepand de la ora 18.00, pentru a purta IA si pentru a demonsta ca acest vesmant este viu, functional, contemporan.
Se vor spune povesti despre ie, astfel incat sa fie dusa mai departe vestea ca exista o dimensiunea culturala a ei, ca este icon-ul nostru identitar, un arhetip vestimentar al femeii acestor locuri, care ne conecteaza cu comunitatile traditionale din intreaga lume, dar, totodata, cu trecutul si cu viitorul, prin limbajul universal al semnelor ei.
"Ne dorim sa ne intoarcem catre comunitate, sa ne salvam traditia si sa o ducem mai departe.
Uneori potrivim ia cu haine moderne. Se poate face asta si ii pastram si valoarea. Trebuie, insa, sa gasim ia care ni se potriveste, iar cand se intampla asta, este ca un RMN pentru suflet. Traim in secolul XXI. Daca vrem sa-i aducem pe cei tineri mai aproape de traditie si de adevaratele valori, atunci ar trebui sa fim foarte atenti la modul lor de viata si la felul in care am putea sa integram ia in contemporan.Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
"Am inceput sa cautam mesteri peste tot in
tara, mesteri care sa lucreze cu panzele inceputului de secol XX, cum ar fi borangicul sau marchizul, care era cel mai elegant material al acelei perioade. Din el se faceau rochiile de nunta. Din pacate, nu se mai gaseste, in schimb borangicul, da. În Valcea exista o familie care creste viermi de matase. Mesterii sunt oameni frumosi, cu suflet si i-am gasit in Daia, Breaza, Reghin, in zona Moldovei, Sapanta, Targoviste sau Cluj", spune Elena Lotrean, unul dintre initiatorii proiectului Ia Sibiu.Fiecare dintre camasile romanesti autentice spune o poveste, delicata si plina de forta, de vreme ce semnele cusute pe aceste straie vin din stravechime, sunt aceleasi care apar desenate pe vasele de Cucuteni, de pilda, motive incizate, de altfel, si pe trupurile zeitelor din perioada matriarhala.
Sunt exact aceleasi desene care erau tatuate si pe trupul femeilor pe atunci, semne cu sensuri precise. Exista tot felul de ii, incepand cu cele de lucru, extrem de simple, cu foarte putina ornamentica, pana la ceva mai decoratele ii de sarbatoare si extravagantele ii de mare sarbatoare, care sunt somptuoase, pline de ornamente si simboluri.
