Decizia anulării indexării pensiilor a fost justificată de autorități prin necesitatea de a reduce presiunea bugetară, dar consecințele au fost resimțite direct de cei cu venituri mici și medii, care nu au mai beneficiat de indexarea promisă.
Ce pensionari vor pierde 540 de lei în anul 2025
Conform regulilor de indexare, pensiile ar fi trebuit ajustate cu rata inflației plus 50% din creșterea salariului mediu brut. Astfel, o majorare medie de 330 de lei a fost anulată, afectând semnificativ bugetele seniorilor. Spre exemplu, un pensionar cu o pensie minimă de 1.281 de lei a pierdut 153 de lei, scrie Newsweek. Cei cu venituri mai mari au suferit pierderi și mai considerabile: pentru o pensie de 2.000 de lei, suma neîncasată este de 240 de lei, iar pentru o pensie de 4.500
Această situație a stârnit reacții din partea sindicatelor și a unor formațiuni politice. Potrivit Gândul.ro Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” a solicitat intervenția Avocatului Poporului pentru a contesta ordonanța la Curtea Constituțională.
Sindicaliștii consideră că măsurile de austeritate bazate pe înghețări de venituri reprezintă soluții de scurtă durată, care vulnerabilizează și mai mult o economie deja fragilă.Citește si: "Ioana nu este moartă"- Prietenii jurnalistei Ioana Popescu aruncă totul în aer
Ce măsuri au propus sindicaliștii
În locul acestor tăieri, „Cartel Alfa” a propus măsuri alternative, precum creșterea veniturilor bugetare prin colectare fiscală eficientă și impozitarea progresivă a marilor averi. De asemenea, au subliniat necesitatea investițiilor în educație, sănătate și asistență socială, pentru a reduce decalajele sociale și regionale. Sindicaliștii au mai cerut un dialog real între guvern, sindicate și societatea civilă pentru a găsi soluții echilibrate care să sprijine economia fără a sacrifica nevoile cetățenilor.
Înghețarea pensiilor a lăsat mulți seniori în dificultate, iar pierderile financiare variază în funcție de nivelul veniturilor. Pe lângă efectele economice directe, decizia a generat și nemulțumiri profunde în rândul unei categorii sociale vulnerabile, care se aștepta la o creștere a veniturilor, nu la stagnare. Măsurile luate de Guvern pun în lumină o problemă mai amplă: cum să fie echilibrate nevoile bugetului cu cele ale cetățenilor afectați de inflație și costuri tot mai mari ale vieții.