Elefanții sunt renumiți în rândul oamenilor de știință datorită inteligenței lor animale și vieții sociale.
Se spune că memoria tipică a animalelor este cea a elefanților, care pot să-și amintească literalmente locația apei, precum și ruta de migrație și chiar și alte persoane după ani de zile. Nu este doar un mit cultural, deoarece a fost susținut și de cercetări științifice efectuate asupra aspectelor cognitive și intelectuale ale acestor animale.
Memoria elefanților implică și neuroștiința, comportamentul și cogniția pentru a putea fi studiată. Oamenii de știință au raportat o literatură excepțională despre comportamentul prin care elefanții își recunosc vechii prieteni, evită zonele periculoase și se adaptează la natura ecologică. Această abilitate este foarte importantă, deoarece există elefanți care trăiesc în habitate diverse, inclusiv în savanele africane și în pădurile din Asia.
Memoria și comportamentul elefanților
Elefanții își bazează comportamentul pe memorie. Turmele de masculi conduse de matriarhe conduc grupul prin disponibilitatea hranei și a apei în timpul sezonului uscat, folosindu-se de experiență și de memorie.
Același studiu a arătat, de asemenea, că elefanții își aminteau locurile unde se găseau izvoarele de apă timp de mai mult de 10 ani, în ciuda schimbărilor din mediul înconjurător. Această abilitate arată cât de importantă este memoria pentru a trăi într-un teren accidentat.Pe baza studiilor efectuate asupra comportamentului, s-a descoperit, de asemenea, că elefanții au o memorie a relațiilor sociale dintre ei de-a lungul timpului.
La separare, elefanții își identifică tovarășii prin atingere, sunet și miros, ceea ce dovedește că memoria lor nu se limitează la ceea ce este necesar, ci include și tovărășia. Acest tip de comportament social garantează stabilitatea turmelor și susține comportamentul cooperativ în cadrul grupurilor.Comportamentul defensiv implică, de asemenea, participarea memoriei. S-a observat că elefanții se îndepărtează de zonele asociate conflictelor umane sau atacurilor prădătorilor la ani de zile după ce astfel de evenimente au avut loc.
În plus, elefanții manifestă natură doliu vizitând oasele rudelor lor moarte. Inteligența și sentimentele pot fi observate în modul în care își amintesc oamenii, chiar și la nivelul ritualurilor de recunoaștere. Acest tip de comportament este unic și diferențiază elefanții în cadrul grupului de creaturi extrem de sociale și inteligente.
Cogniția, inteligența și știința memoriei
Cogniția unui elefant este studiată științific, iar memoria este corelată cu rezolvarea problemelor și inteligența. S-a demonstrat că, în cadrul experimentelor, elefanții folosesc memoria ca mijloc de a găsi soluții, cum ar fi localizarea unei surse ascunse de hrană sau manipularea uneltelor. Acest lucru demonstrează rolul memoriei în gândire și inteligența adaptativă în situații reale.
Memoria spațială este una dintre funcțiile minții. Elefanții parcurg distanțe mari în habitate fragmentate, ceea ce indică faptul că folosesc un nivel ridicat de precizie în memoria lor ca ghid de orientare. Cercetările arată că femelele mature cu memorie mai bună sporesc supraviețuirea turmelor, ilustrând beneficiul evolutiv al înțelepciunii și memorării. Acest lucru subliniază legătura dintre bătrânețe, memorie și înțelepciunea grupului la elefanți.
Studiile comparative clasează elefanții în liga delfinilor și a maimuțelor mari ca specii de animale foarte inteligente. Ei nu sunt singurii ale căror viață depinde de memorie, dar memoria lor facilitează și comunicarea și învățarea. Un exemplu în acest sens este cel al elefanților, care percep peste o sută de sunete diferite, unificând memoria auditivă cu gândirea socială. Aceasta este amploarea inteligenței lor, atât la nivel senzorial, cât și social.
Memoria și cogniția elefanților sunt importante și în conservarea cercetării aplicate. Pe baza rezultatelor privind modul în care elefanții folosesc memoria pentru a scăpa din zonele de conflict, se poate informa despre posibilitatea minimizării interacțiunilor dintre oameni și elefanți. De asemenea, se pot proiecta coridoare de migrație protejate pe baza comportamentului determinat de memorie. Recunoscând că sunt animale inteligente, cu o memorie bună, conservaționiștii vor reuși să echilibreze activitățile în conformitate cu comportamentul natural al elefanților.
Memoria elefanților rămâne astfel unul dintre exemplele de cogniție și inteligență de nivel înalt. Ea le definește acțiunile, le sporește șansele de supraviețuire și oferă oamenilor de știință un model pentru a analiza evoluția memoriei la animale. Această abilitate remarcabilă continuă să uimească și să inspire respect pentru una dintre cele mai inteligente specii de pe planetă.
Citește și: Efectele încălzirii globale și soluții climatice pentru un viitor mai sigur
Citește și: Stăpânirea chitarei: tehnici, acorduri și expresie muzicală
Citește și: Moștenirea telefoanelor cu taste: evoluția tehnologiei mobile