Hărțuirea la locul de muncă poate deveni infracțiune. Legea a fost promulgată de Președintele Iohannis

Joi, 28 martie, Klaus Iohannis a promulgat legea pentru ratificarea Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în cadrul locului de muncă. Aceste modificări vor aduce în mai multă atenție asupra hărțuirii la locul de muncă și vor acoperi acum și abuzul fizic, abuzul verbal, hărțuirea, mobbingul, hărțuirea sexuală, amenințările și urmărirea/supravegherea. 

Hărțuirea la locul de muncă poate deveni infracțiune

La data de 21 iunie 2019, a fost adoptată Convenția privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii a Organizației Internaționale a Muncii, la Geneva. După aproximativ 4 ani, Klaus Iohannis a decis ca această lege să fie ratificată, astfel încât să cuprindă arii vaste ale hărțuirii la locul de muncă, precum abuzul fizic, abuzul verbal, hărțuirea, mobbingul, hărțuirea sexuală, amenințările și urmărirea/supravegherea. La data de 4 martie 2024 acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, ca for decizional. 

Parlamentul a aprobat legea de ratificare a Convenției nr.190/2019 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) la începutul acestei luni, astfel încât angajații să se simtă în siguranță la locul de muncă. Promulgarea ce a avut loc joi a adus o definire exactă asupra conceptului de „violenţă şi hărţuire”, iar unele dintre aceste hărțuiri pot deveni infracțiuni prin raportarea la legislaţia penală, civilă sau contravenţională, după caz.

Citește și: Gabriela Firea anunță publicarea ghidului pentru combaterea hărțuirii sexuale și morale la locul de muncă: „Este o premieră pentru România”

Actul normativ oferă și o definiție mai clară a „locului de muncă”, astfel încât să poată cuprinde și hărțuirile ce au loc în delegaţii, team-building-uri, orice spaţii publice sau private care au legătură cu locul de muncă.

„Violența și hărțuirea în lumea muncii reprezintă grave încălcări ale drepturilor omului. În acest sens, violența și hărțuirea în lumea muncii afectează sănătatea psihologică (pierderea motivației, stimei de sine, depresie, anxietate), fizică (tulburări de somn, risc crescut de boli de inimă, tulburări digestive, pierderea vieții prin suicid), dar și capacitatea de lucru a angajaților (scăderea performanței, absenteism), se arată în expunerea de motive.

Ce alte modificări au fost aduse de către Organizația Internațională a Muncii 

Definirea exactă și lărgirea spectrului de hărțuire nu au fost singurele modificări aduse de către Organizația Internațională a Muncii. În cadrul acestui nou cadru legal sunt aduse în atenția oamenilor și abuzurile ce pot fi realizate în comunicările on-line. „În plus, nu mai este limitat locul în care se poate produce un astfel de abuz doar în spațiul serviciului, ci și în delegații, team-building-uri, în timpul transportului și chiar în comunicările on-line”, a precizat Simona Bucura-Oprescu, potrivit fanatik.ro.

Alături de aspectul legat de siguranța angajaților la locul de muncă, Organizația Internațională a Muncii aduce îmbunătățiri cadrului legal și cu privire la:

Citește și: Maia Morgenstern, primul mesaj public, după valul de hate primit de fiica sa și tatăl copilului său, din cauza diferenței mari de vârstă dintre cei doi! "Părerea... contează cam cât contează conținutul scutecelor!"

Citește si: Când va avea loc deschiderea noului an școlar? Ministrul Educației, Daniel David, a făcut anunțul pe care toți elevii și părinții îl așteptau, după boicotul profesorilor: „Mesajul meu este simplu”

- securitate şi sănătate în muncă;

- asigurarea inspecţiei şi investigarea cazurilor de violenţă şi hărţuire;

- justiţie (urmărire penală, asistenţă juridică);

- problematica de gen şi discriminare;

- sănătate publică (supravegherea furnizării de îngrijiri medicale şi consiliere psihologică);

- protecţie socială (cazarea victimelor în adăposturi, integrarea pe piaţa muncii a victimelor etc.).