Care sunt pașii corecți pentru succesiunea după decesul părinților, un proces care poate fi foarte complicat și plin de neclarități? Succesiunea reprezintă modul prin care bunurile celui decedat, precum locuințe, terenuri, conturi bancare sau alte valori, ajung la moștenitori. Potrivit legii, notarul are un rol esențial în încheierea acestui proces, dar lipsa unor documente sau anumite situații prevăzute de Codul Civil pot duce la pierderea dreptului de moștenire.
Cum se realizează succesiunea după decesul părinților
Succesiunea este de două tipuri, legală și testamentară. Mai exact, succesiunea legală se aplică atunci când nu există testament, iar bunurile sunt împărțite între soțul supraviețuitor, copii și alte rude apropiate, în ordinea stabilită de lege. Spre exemplu, concubinii nu sunt incluși în această categorie și nu au drept la moștenire, dar succesiunea testamentară reflectă și dorința defunctului, care este exprimată în scris și validată apoi de notar.
Pentru deschiderea succesiunii, moștenitorii trebuie să prezinte notarului documentele de proprietate asupra bunurilor lăsate moștenire precum contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, acte de donație, certificate de moștenitor anterioare sau contracte de partaj lăsate de părinți. În plus, mai sunt obligatorii și certificatul de deces al rudei, actele de identitate ale moștenitorilor, iar după caz, certificate de naștere sau căsătorie. Dacă există testament, el trebuie prezentat pentru analiză și validare.
Citește și: Părinții care-și duc copiii la școală riscă să primească amenzi usturătoare
Greșeala care te poate lăsa fără moștenire
O greșeală frecventă, care poate duce la pierderea moștenirii, este lipsa actelor necesare sau întârzierea prezentării acestora la notar. Succesiunea nu se poate încheia fără documentele care dovedesc proprietatea bunurilor. În plus, legea prevede situații de nedemnitate, cazuri în care o persoană este exclusă de la moștenire.
Sunt considerați nedemni cei care au fost condamnați pentru fapte penale grave împotriva persoanei decedate cum ar fi tentativa sau săvârșirea omorului. De asemenea, aici mai intră și cazurile de violență gravă împotriva defunctului, distrugerea sau falsificarea testamentului ori împiedicarea întocmirii lui prin dol sau violență.
Dezmoștenirea este un alt aspect delicat atunci când vine vorba despre moștenirea după părinți. Codul Civil permite părinților să lase prin testament bunurile altor persoane, însă legea protejează anumite categorii de moștenitori prin ceea ce se numește „rezervă succesorală”. Aceasta reprezintă partea din moștenire care revine obligatoriu copiilor, soțului sau soției supraviețuitoare și părinților defunctului.
Chiar dacă există un testament prin care întreaga avere este lăsată altcuiva, rezerva succesorală nu poate fi ignorată. De exemplu, copiii au dreptul la jumătate din moștenirea pe care ar fi primit-o în absența unui testament. Dacă aceștia sunt dezmoșteniți, pot contesta testamentul în instanță și solicita partea lor legală.
Citește și: Pensii suspendate pentru românii care nu prezintă acest document. Care este termenul limită pentru depunere
Un copil poate fi dezmoștenit complet doar în situații grave, clar prevăzute de lege: violență fizică împotriva părintelui, lipsa de sprijin în caz de nevoie sau alte infracțiuni grave comise împotriva acestuia. În astfel de cazuri, părintele trebuie să întocmească un testament autentic la notar, în care să explice motivele pentru care își dezmoștenește copilul.
Trebuie spus faptul că, deși părinții își pot dezmoșteni copilul, aceștia nu pot lua partea care se cuvine prin lege copilului, dreptul la moștenire prin rezerva succesorală.
Potrivit legii, trebuie să fie respectați moștenitorii atunci când se va face succesiunea după decesul unei părinte, dar să se țină cont și de situațiile în care se poate pierde dreptul la moștenire.
