Majoritatea examenelor se bazează pe procesul de învățare mecanică, care joacă un rol important în sustragerea învățării reale și înlocuirea acesteia cu memorarea temporară.
Examenele și testele sunt importante pentru evaluarea sintetică a rezultatelor elevilor, însă se pune un accent prea mare pe învățarea mecanică, ceea ce a cauzat numeroase probleme în sistemul educațional contemporan. În procesul de învățare, majoritatea elevilor studiază doar cu scopul de a memora temporar, în loc să acumuleze cunoștințe reale.
Testele și problemele memorării
Examenele ar trebui să măsoare cunoștințele și abilitățile, dar în viața reală ele recompensează mai degrabă învățarea mecanică decât înțelegerea profundă. Când elevii folosesc abordări mecanice pentru a susține examenele, ei se îndepărtează definitiv de învățare: elevii memorează un răspuns, dar îl uită foarte repede. Un astfel de ciclu neagă esența învățării și provoacă o lipsă de eficacitate a educației în ansamblu.
Dependența de memorare la examene descurajează creativitatea și rezolvarea problemelor. Acest lucru este în contradicție cu aplicarea cunoștințelor învățate în situații reale, deoarece elevii depind de învățarea mecanică. Acest lucru este deosebit de dăunător în învățământul superior, unde cunoașterea unui lucru este mult mai importantă decât recitarea definițiilor.
O altă problemă semnificativă este că testele bazate pe memorare generează stres și anxietate. Această decizie promovează învățarea mecanică, deoarece elevii sunt presați să internalizeze o mulțime de materiale într-un timp minim, ceea ce duce în cele din urmă la o învățare slabă pe termen lung. O astfel de cultură a examenelor duce la epuizare și la lipsa motivației de a se implica în învățarea aprofundată. Activitatea de predare și învățare a înlocuit o călătorie inspiratoare, devenind un proces mecanic de stocare și reproducere a informațiilor.
Experiența din sistemul educațional din întreaga lume susține argumentul că rezultatele sunt mai bune în sistemele în care învățarea este mai apreciată decât învățarea mecanică. Examenele structurate în jurul unor metode practice de analiză și înțelegere a problemelor de către țările care adoptă acest aspect au ca rezultat o retenție mai bună și o învățare îmbunătățită. Acest lucru dovedește că evaluarea trebuie să-și schimbe prioritatea în cadrul examenelor; în loc să măsoare memorarea, trebuie să ia în considerare abilitățile de rezolvare a problemelor și de raționament.
Construirea educației prin înțelegere
Examenele axate pe memorare trebuie schimbate și este necesar să se încurajeze strategii care pun accentul pe învățare. Tehnici alternative de învățare, cum ar fi sarcinile bazate pe probleme, discuțiile de grup, studiile de caz, tind să îi determine pe elevi să renunțe la memorare și să gândească. Aceste abordări au dus la îmbunătățirea performanțelor la examene și la îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung ale educației.
Una dintre acestea este crearea de teste care să măsoare aplicarea și nu memorarea. Un exemplu este modul în care ar putea fi organizate examenele: în loc să le ceară elevilor să memoreze date istorice, un examen ar putea cere elevilor să analizeze modul în care evenimentele istorice au afectat societatea. Această schimbare transformă examenele în examene care facilitează învățarea și conduc la învățarea efectivă. Învățarea este îmbunătățită atunci când testele sunt date sub formă de raționament și evaluare.
Tehnologia este, de asemenea, esențială în reducerea dependenței de memorare. Evaluarea interactivă poate fi administrată digital, concentrându-se pe problemă și aplicarea acesteia. Examenele pot include acum simulări, proiecte sau întrebări care implică scenarii, ceea ce poate promova o interacțiune mai extinsă a conținutului. Aceste abordări conduc la stabilirea unor legături mai strânse între învățare și viața reală, ca rezultat al accentului pus pe înțelegere.
Mai mult, trebuie să ne asigurăm că profesorii trebuie să acorde atenție încurajării importanței conceptuale, mai degrabă decât memorării. Când profesorii îi ajută pe elevi să vadă dincolo de conținutul informațional pentru a înțelege de ce, examenele vor fi automat mai puțin axate pe memorare și mai mult pe perspectivă. Sau, în cazul matematicii, accentul ar trebui pus pe strategia de rezolvare a problemelor, mai degrabă decât pe memorarea formulelor, ceea ce duce la o mai bună înțelegere și o memorare mai durabilă. Acest lucru va duce la un proces educațional mai bun, în care examenele evaluează abilitățile reale.
În concluzie, examenul nu este o metodă care recompensează memorarea, ci un mijloc de măsurare a învățării și a înțelegerii. Atunci când examenele vor fi restructurate și interacțiunile semnificative cu cunoștințele vor deveni obiectivul pozitiv, sistemele de învățământ vor învinge practica memorării mecanice și vor pregăti elevii să facă față provocărilor viitorului.
Citește și: Efectul fotoelectric în fizica cuantică și energia modernă
Citește și: Explorarea potențialului infinit în fizica cuantică
Citește și: Avioane și aviație: tehnologie, călătorii și inovație