Cum au reacționat românii la anunțul făcut de șeful ANAF. Val de glume și ironii la adresa „gemului făcut în casă de bunica”

Autor: Cristina Mocanu

„Gemul pe care îl face în casă bunica” luat la ochi de șeful ANAF

Sursa: Gem de gutui

România are cel mai mare deficit de TVA din UE. Șeful ANAF este de părere că și gemul făcut acasă de români este calculat în acest decalaj fiscal.

România se confruntă cu cel mai mare deficit de TVA din Uniunea Europeană, potrivit datelor din 2022. Șeful ANAF, Adrian Nica, a explicat că autoritățile lucrează la îmbunătățirea calculului acestei taxe, care include și producția pentru autoconsum, cum ar fi gemul făcut în casă. Taxa pe valoarea adăugată este în continuare cea mai slab colectată impozitare în țară.

Totuși, cum au privit românii declarația liderului ANAF? Un val de reacții amuzante au apărut pe pe paginile de socializare.

Val de reacții ale românilor la adresa declarației șefului ANAF

Ca răspuns la declarația liderului Adrian Nica, românii nu au întârziat să comenteze, astfel că, pe rețelele de socializare s-a aprins o discuție amplă despre „gemul bunicii”.

„Pun impozit pe saramura de la varză”, a comentat cineva la una dintre zecile de postări de pe Facebook.

O altă persoană nu s-a lăsat mai prejos și a precizat că: „România onestă! Va fi atât de onestă pe cât este de educată!” 

„Nenea de la ANAF, dar salată de vinete avem voie ?” a mai scris cineva.

„Gata, mâine cumpăr fructe de la țară pt. gem, ca să fraudez statul. Dacă mai zice ceva, deschid și OnlyJams.” a răspuns ironic o altă româncă.

„Wow! Ce tare e asta! Prohibiție cu gem!”, a continuat o altă româncă în același stil amuzant

Calculul deficitului de TVA și exemplul gemului făcut acasă

Cum au apărut comentariile românilor? Ei bine, într-o intervenție la Antena 3, Adrian Nica a declarat că alte țări au solicitat asistență pentru a îmbunătăți calculul deficitului de TVA. „Aşteptăm publicarea pe 2023.

Am văzut că țările vecine, cum ar fi Bulgaria, au solicitat asistență de specialitate pentru a avea o formulă corectă de calcul a acestor diferențe, când vorbim de gap-ul de TVA în mod special. Asta încercăm să facem şi noi, să ne prezentăm mai bine şi mai corect către Comisia Europeană”, a precizat Nica.

Citește și: Dan Negru, remarcă cu privire la situația financiară a României, dar și a numărului redus de copii care merg la școală! "Suntem praf!"

Citește si: Durere fără margini la Curtea de Argeș. Femeia ucisă pe trecerea de pietoni din Berceni a fost înmormântată. Imaginile cu băiatul cel mare sunt sfâșietoare: „O aștepta să vină la școală…”

Citește și: Apar noi scumpiri de la 1 ianuarie 2026: Taxe și impozite mai mari pentru locuințe, mașini, alcool și carburanți

Șeful ANAF a adăugat că în România există o discuție publică privind producția pentru autoconsum, oferind exemplul gemului făcut acasă. Întrebat dacă acest tip de producție afectează deficitul de TVA, Nica a afirmat: „ Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la GAP-ul de TVA”.

Deficitul de TVA reprezintă diferența dintre TVA-ul teoretic și cel efectiv colectat de stat. Economiștii subliniază că acest indicator este folosit pentru a măsura frauda fiscală, evaziunea fiscală, insolvențele și erorile administrative.

România, cel mai mare deficit de TVA din UE

Potrivit economistului Iancu Guda, „TVA e cea mai prost colectată taxă dintre toate în România, avem cel mai mare gap la TVA din Uniunea Europeană, din 100 de lei colectăm 65 de lei, deci o treime rămâne necolectată. Nu colectăm ce ar trebui să colectăm”. Experții economici recomandă combaterea mai eficientă a economiei subterane pentru a îmbunătăți colectarea TVA.

În România, din totalul TVA-ului datorat, aproximativ 35% nu este colectat, ceea ce plasează țara pe primul loc în UE în ceea ce privește deficitul la această taxă. Aceasta reflectă atât probleme de administrare fiscală, cât și impactul evaziunii și al activităților nedeclarate.

Citește și: Taxele și impozitele cresc din 2026: TVA-ul ar putea ajunge la 23% de la 1 ianuarie

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este o taxă indirectă pe consum aplicată în fiecare etapă a producției și distribuției, dar suportată în cele din urmă de consumatorul final. În România, majorarea TVA a intrat în vigoare pe 1 august 2025, iar cota generală a crescut de la 19% la 21%.

De asemenea, Guvernul a eliminat cotele reduse de 5% și 9% și a introdus o singură cotă redusă de 11%. Surse politice au declarat pentru Libertatea că coaliția de guvernare (PSD, PNL, USR și UDMR) analizează o majorare suplimentară a TVA cu două puncte procentuale, până la 23%, pentru anul 2026, în cazul în care încasările bugetare nu vor crește semnificativ.