Codul de procedură penală urmează să fie modificat. Senatul a votat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților

Author: Cristina Mocanu

Ca să poată fi modificat Codului de procedură penală îi trebuie ani ca noile legi să fie rescrise și să fie în acord cu deciziile Curții Constituționale.

Sursa: https://pixabay.com/

Senatul a votat miercuri, 29 martie, noile modificări aduse Codului Penal

Ca să poată fi modificat Codului de procedură penală îi trebuie ani ca noile legi să fie rescrise și să fie în acord cu deciziile Curții Constituționale. Senatul a votat miercuri noile modificări, iar legea va fi dezbătută în Camera Deputaților.

Codul de procedură penală va fi modificat

Proiectul de lege a fost pus în dezbatere în 2021, dar  a fost trimis de Guvern la Parlament abia după ce a fost adoptat la final de 2022.

Citește și: Codul de Procedură Penală 2023: Audierea minorilor se va face după reguli noi

Iată, pe scurt, ce cuprinde proiectul acum:

- reglementarea dreptului martorului la tăcere și la neautoincriminare, precum și garanțiile pentru exercitarea acestuia; având acest drept, martorul care face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările care l-ar incrimina nu va săvârși infracțiunea de mărturie mincinoasă;

- apare dreptul la repararea pagubei și în cazul persoanei care a fost privată de libertate în mod injust în cursul procesului penal;

- odată cu informarea cu privire la obiectul camerei preliminare, persoana vătămată este încunoștințată cu privire la dreptul de a se constitui parte civilă, precum și de a solicita introducerea în proces a părții responsabile civilmente;

- urmează să devină posibilă introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente și în procedura plângerii împotriva soluției de clasare dispuse față de inculpat, pentru că și în această situație se poate ajunge –

după admiterea plângerii – la începerea judecății;

- precizarea expresă a faptului că în faza judecății persoana vătămată se poate constitui parte civilă împotriva inculpatului;

- reglementarea condițiilor privind înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații;

- reglementarea ca un caz distinct de nulitate absolută a încălcării dispozițiilor privind competența materială și competența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală; nulitatea va putea fi invocat până la încheierea procedurii în camera preliminară;

- atunci când procedura se desfășoară în fața judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, declarația de abținere sau cererea de recuzare a procurorului care participă la ședința de judecată se adresează acestora, sub sancțiunea inadmisibilității, se soluționează- prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac- de judecătorul/completul în fața căruia s-a formulat, iar în caz de admitere a abținerii sau a recuzării, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, completul de judecată va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse

se mențin;

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii

- modificări privind mijloacele de probă excluse și situațiile în care înlăturarea totală sau parțială ar aduce atingere drepturilor/intereselor legitime ale persoanei în favoarea căreia s-a dispus excluderea ori ale altui subiect procesual principal;

Citește și: Ministerul Justiției: Vouchere de 15.000 de lei pentru victimele infracțiunilor. Model cerere și condiții de acordare

 

Ce mai prevăd noile modificări aduse Codului penal?

- introducerea în Cod a dreptului de a refuza să fie audiate în calitate de martor pentru „persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau acelora dintre părinți și copii, dacă dovedesc că au conviețuit sau conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul”;

- măsurile de protecție a martorilor dispuse în cursul urmăririi penale se verifică din oficiu- în procedura de cameră preliminară o singură dată, în termen 15 zile de la primirea dosarului, iar în cursul judecății, înainte de începerea cercetării judecătorești, precum și înainte de fiecare audiere;

- apare plângerea împotriva măsurilor de supraveghere tehnică; reglementarea dreptului la repararea pagubei în cazul măsurilor de supraveghere tehnică dispuse nelegal;

- nulitatea relativă să poată fi invocată nu doar de suspect, inculpat, celelalte părți sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale încălcate, cât și de procuror, precum și, din oficiu, de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de instanța de judecată;

- atunci când dispune schimbarea încadrării juridice, instanța este obligată să pună în vedere inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății pentru pregătirea apărării față de noua încadrare

- dreptul la despăgubiri și în favoarea persoanei care, deși a fost privată legal de libertate în cursul procesului penal, ulterior, pentru infracțiunea care a justificat luarea măsurii, s-a dispus clasarea sau achitarea, cu excepția cazului în care soluția s-a dispus ca urmare a dezincriminării faptei săvârșite;

- acordarea unei amânări a executării pedepsei privative de libertate tuturor persoanelor condamnate, indiferent de sex, care au un copil mai mic de un an;

- durata totală a arestării preventive, în timpul judecății, nu poate depăși un termen rezonabil și nu poate fi mai mare decât jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea care face obiectul sesizării instanței; în toate cazurile, durata arestării preventive nu poate depăși 5 ani;

 

Sursă: avocatnet.ro