În esență, este o etapă incipientă a cariilor dentare, caracterizată prin pierderea treptată a mineralelor esențiale din smalțul dentar – stratul dur și protector de la suprafața dintelui. Acest dezechilibru apare atunci când procesul natural de remineralizare, susținut de salivă și fluor, nu reușește să compenseze efectele acizilor produși de bacteriile din placă sau consumați odată cu alimentele.
Deși pare un proces lent și invizibil, demineralizarea dinților este adesea rezultatul unor obiceiuri zilnice aparent inofensive.
Consumul frecvent de băuturi acide
Sucurile carbogazoase, băuturile energizante, sucurile de fructe și chiar apa minerală consumată în exces pot reduce pH-ul din cavitatea bucală. Aciditatea afectează direct smalțul, slăbindu-l și accelerând procesul de demineralizare. Cu cât contactul este mai frecvent și prelungit, cu atât crește riscul de deteriorare dentară.
Gustările frecvente între mese
Mestecatul constant de gustări – fie ele dulci, sărate sau bogate în carbohidrați – menține un mediu acid în cavitatea bucală. Fiecare „ronțăială” determină o scădere a pH-ului și favorizează activitatea bacteriilor cariogene, care contribuie la pierderea mineralelor de la nivelul smalțului.
Periajul dentar imediat după masă
Deși pare o practică sănătoasă, periajul imediat după consumul de alimente acide (citrice, roșii, oțet) poate accentua eroziunea dentară. În aceste momente, smalțul este deja slăbit de aciditate, iar frecarea mecanică poate îndepărta mai ușor mineralele superficiale. Se recomandă clătirea cu apă și așteptarea a cel puțin 30 de minute înainte de periaj.
Igiena orală deficitară
Nerespectarea unui periaj corect de două ori pe zi, folosirea rară a aței dentare sau evitarea controlului stomatologic regulat favorizează acumularea de placă bacteriană. Bacteriile din placă metabolizează zaharurile și produc acizi care atacă smalțul, ducând la demineralizarea dintelui.
Obiceiul de a sparge bomboane sau alte obiecte dure
Smalțul este rezistent, dar nu indestructibil. Mestecarea dropsurilor, a capetelor de pix sau a altor obiecte dure pot produce microfisuri sau ciobiri, expunând straturile mai sensibile ale dintelui și crescând riscul de pierdere minerală. În timp, astfel de leziuni favorizează apariția sensibilității dentare și a cariilor.
Pentru a preveni demineralizarea smalțului dentar este esențial să adoptăm o igienă orală corectă. Periajul de două ori pe zi cu o pastă de dinți care conține fluor, folosirea zilnică a aței dentare și clătirea cu apă de gură pot contribui la întărirea smalțului și la prevenirea acumulării plăcii bacteriene. Fluorul – fie din pastă, fie aplicat profesional la cabinetul stomatologic – ajută la remineralizarea zonelor afectate, iar o alimentație echilibrată, bogată în calciu și vitamina D, sprijină sănătatea dinților pe termen lung. Consultul stomatologic periodic rămâne, de asemenea, un pas-cheie în identificarea timpurie a demineralizării și aplicarea tratamentelor necesare.