În fiecare an, pe 24 iunie, creștinii ortodocși sărbătoresc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, o zi cu profunde conotații religioase și tradiționale în calendarul popular românesc. Această dată, încărcată de spiritualitate, marchează un moment unic: este una dintre puținele sărbători închinate nașterii unui sfânt, nu adormirii lui. Pentru credincioși, ziua este înconjurată de obiceiuri, superstiții și restricții stricte, respectate din generație în generație.
O zi cu putere divină și legături cu solstițiul de vară
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul coincide cu Sânzienele, o sărbătoare precreștină dedicată soarelui și fertilității. Prin sincretismul religios, ziua a căpătat o dublă semnificație – una creștină, profund spirituală, și alta populară, cu obiceiuri ce țin de natură, sănătate și noroc. În tradiția ortodoxă, Sfântul Ioan este considerat Înaintemergătorul lui Hristos, cel care a pregătit calea Mântuitorului și l-a botezat în apele Iordanului. Așadar, ziua de 24 iunie devine un simbol al curățirii, purificării și renașterii spirituale.
Această dată este celebrată în mod special în satele românești, unde credința este adesea însoțită de obiceiuri păstrate cu grijă. Oamenii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă pentru sănătate, iertare și bunăstare. Se spune că în această zi rugăciunile sunt mai puternice, iar cerurile se deschid pentru cei care cer cu inima curată.
Tradiții păstrate din străbuni: ce trebuie să faci pe 24 iunie
Dimineața zilei de nașterea Sfântului Ioan Botezătorul începe, în multe zone din țară, cu culesul florilor de sânziene, plante cu puteri tămăduitoare. Acestea sunt adesea împletite în coronițe și așezate la porți, pe crucile de la morminte sau la icoane. Se crede că sânzienele aduc protecție casei, alungă duhurile rele și aduc rodnicie pământului.
În Maramureș și Bucovina, fetele nemăritate își pun coronițe de sânziene sub pernă, sperând să-și viseze ursitul. În alte părți, oamenii obișnuiesc să se spele cu roua dimineții, considerată vindecătoare și aducătoare de noroc. În unele sate, se aprind focuri ritualice și se rostesc rugăciuni speciale pentru sănătate și ploaie.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Citește și: Prim-ministrul Ilie Bolojan și-a intrat în drepturi! Ce schimbări pot avea loc în cazul pensiilor speciale?
Totodată, în această zi, este bine să îți înnoiești hainele sau să dăruiești celor nevoiași, ca semn de curățire sufletească și generozitate. Femeile, în special, țin post sau evită gătitul, iar în casele tradiționale se păstrează o liniște aparte, semn de respect pentru marele sfânt.
Ce este interzis cu desăvârșire în ziua nașterii Sfântului Ioan
Bătrânii satelor avertizează: nașterea Sfântului Ioan Botezătorul nu este o zi obișnuită și trebuie trăită cu evlavie și smerenie.
Una dintre cele mai importante interdicții este legată de munca în gospodărie. Este strict interzis să se spele rufe, să se coasă, să se tricoteze sau să se lucreze pământul. Se spune că oricine ignoră aceste reguli riscă să atragă mânia Sfântului și să sufere necazuri sau boli în lunile ce urmează.De asemenea, nu este bine să înjuri, să te cerți sau să porți gânduri rele. Ziua trebuie trăită în pace, pentru că Sfântul Ioan este considerat un protector al purității sufletești și al liniștii familiei. În credința populară, cei care nu respectă această zi riscă să fie pedepsiți cu tulburări în gospodărie, pierderi sau chiar îmbolnăviri.
Se mai spune că nu trebuie să împrumuți bani în această zi și nici să ceri înapoi datoriile, deoarece atragi sărăcia și blocarea norocului. Este o zi în care trebuie să te concentrezi pe iertare, recunoștință și rugăciune.
Citește și: A început postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2025: Azi este dezlegare la pește
Astfel, nașterea Sfântului Ioan Botezătorul nu este doar o zi de sărbătoare religioasă, ci și un prilej de reflecție și reconectare cu tradițiile românești. Într-o lume în care valorile tind să se piardă, astfel de momente oferă un reper spiritual și cultural profund. Respectarea tradițiilor, a interdicțiilor și a semnificațiilor acestei zile nu este doar o formă de evlavie, ci și o reconectare cu identitatea noastră națională și creștină.
