Deși în multe cazuri nu este periculoasă, uneori poate semnala probleme de sănătate sau poate afecta semnificativ calitatea vieții. În acest articol, vom explica ce înseamnă tensiunea mică, ce cauze are, ce simptome generează și cum se poate gestiona eficient.
Ce este tensiunea mică?
Tensiunea arterială reprezintă forța cu care sângele circulă prin vasele de sânge. Aceasta se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg) și se exprimă prin două valori:
- Tensiunea sistolică (valoarea mai mare) – presiunea când inima se contractă.
- Tensiunea diastolică (valoarea mai mică) – presiunea când inima se relaxează între bătăi.
Valoarea normală a tensiunii arteriale este în jur de 120/80 mmHg. Vorbim de hipotensiune atunci când:
- tensiunea scade sub 90/60 mmHg, în mod constant sau cu simptome.
Cauzele tensiunii mici
Hipotensiunea poate apărea din mai multe motive, iar unele sunt perfect normale (Sursă: Remedium Farm), în timp ce altele pot indica afecțiuni ascunse. Iată cele mai frecvente cauze:
1. Condiții fiziologice
- La persoanele slabe sau sportive, o tensiune mai mică poate fi normală.
- La femei, în special în perioada menstruației sau în timpul sarcinii.
2. Deshidratarea
Când organismul pierde lichide prin transpirație excesivă, vomă sau diaree, scade volumul sanguin, ceea ce duce la tensiune mică.
3. Probleme cardiace
Unele boli ale inimii, cum ar fi bradicardia (ritm cardiac lent), insuficiența cardiacă sau infarctul, pot reduce tensiunea.
4. Afecțiuni endocrine
Hipotiroidismul, boala Addison și glicemia scăzută pot determina scăderea tensiunii arteriale.
5. Medicamente
Diureticele, antidepresivele, beta-blocantele și unele medicamente pentru boala Parkinson pot provoca hipotensiune.
6. Sângerări interne sau externe
Pierderea rapidă a sângelui reduce presiunea arterială periculos de mult.
7. Șocul anafilactic sau septic
Reacțiile alergice severe sau infecțiile sistemice pot determina o scădere bruscă a tensiunii.
Simptomele tensiunii mici
Nu toate persoanele cu tensiune mică prezintă simptome, dar atunci când apar, pot include:
- Amețeli sau vertij (mai ales la ridicare bruscă)
- Leșin (sincopă)
- Vedere încețoșată
- Oboseală cronică
- Greață
- Lipsa de concentrare
- Bătăi rapide sau neregulate ale inimii
- Piele rece și umedă
Aceste manifestări apar deoarece organele, în special creierul, nu primesc suficient oxigen și nutrienți.
Când este tensiunea mică periculoasă?
Tensiunea mică devine o urgență medicală atunci când este însoțită de:
- confuzie severă,
- dificultăți de respirație,
- paloare extremă,
- puls slab sau rapid,
- pierderea conștienței.
În astfel de cazuri, trebuie apelat imediat la serviciile de urgență.
Diagnostic și investigații
Pentru a stabili un diagnostic corect, medicul va recomanda:
- măsurători repetate ale tensiunii în diferite momente ale zilei,
- analize de sânge (pentru glicemie, hormoni tiroidieni, niveluri de electroliți),
- electrocardiogramă (ECG),
- ecografie cardiacă sau alte teste specifice.
Este important de menționat că tensiunea mică izolată, fără simptome, nu necesită întotdeauna tratament.
Cum se tratează tensiunea mică?
Tratamentul se adaptează în funcție de cauza identificată. În general, măsurile includ:
1. Modificări ale stilului de viață
- Hidratare corespunzătoare (2-3 litri apă pe zi)
- Alimentație echilibrată, bogată în sare naturală (dacă medicul recomandă)
- Evitarea meselor foarte mari și grele
- Ridicarea lentă din pat sau de pe scaun
- Purtarea ciorapilor compresivi pentru a preveni acumularea sângelui în picioare
2. Suplimente sau medicamente
În cazuri severe sau cronice, medicul poate prescrie:
- Fludrocortizon – ajută la retenția de sodiu
- Midodrină – crește presiunea arterială
3. Tratarea bolii de bază
Dacă hipotensiunea e cauzată de o afecțiune precum hipotiroidismul sau insuficiența cardiacă, tratarea acesteia va rezolva și problema tensiunii.
Ce alimente sunt recomandate?
Alimentația poate juca un rol important în reglarea tensiunii. Se recomandă:
- Alimente bogate în sodiu natural (măsline, brânzeturi, supă de legume cu sare)
- Fructe și legume bogate în potasiu și magneziu (banane, avocado, cartofi)
- Cereale integrale
- Alimente cu vitamina B12 și acid folic (carne slabă, ouă, spanac)
Tensiunea mică nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare, mai ales dacă nu provoacă disconfort. Totuși, când apar simptome persistente sau severe, este esențial să se identifice cauza și să se aplice măsurile corecte. Cu un stil de viață echilibrat și, la nevoie, cu sprijin medical, majoritatea cazurilor de hipotensiune pot fi gestionate eficient.
