Stresul nu trece cu ignorat – cum să ai grijă de tine într-o lume care cere mult

Autor: Bogdan Frațilă

Stresul nu trece cu ignorat – cum să ai grijă de tine într-o lume care cere mult

Sursa: PixaBay

Trăim într-o lume care merge repede, cere mult și rareori așteaptă. Totul e urgent. Totul trebuie făcut azi, dacă se poate ieri.

Trăim într-o lume care merge repede, cere mult și rareori așteaptă. Totul e urgent. Totul trebuie făcut azi, dacă se poate ieri. Toți vor ceva de la tine – serviciul, copiii, partenerul, familia, telefonul care nu tace niciodată. Iar tu… tu încerci să le faci pe toate. Să nu greșești. Să reziști. Să te ții întreagă.

Dar stresul nu pleacă doar pentru că te prefaci că nu-l simți.

Nu dispare dacă zâmbești forțat și spui „sunt bine” deși te simți pe dinăuntru ca un elastic întins prea tare.

Adevărul e că, dacă îl ignori, stresul nu tace. Se strânge. Se acumulează. Iese prin corp – prin oboseală, insomnii, dureri de cap, iritații, nervi. Iese prin suflet – prin anxietate, tristețe, epuizare.

Nu ești slabă dacă te simți copleșită

Ești om.

Și e absolut firesc să simți că uneori e prea mult. Nu înseamnă că nu ești capabilă. Nu înseamnă că nu te descurci. Înseamnă că îți pasă. Că tragi de tine. Că poate ai uitat, pentru prea mult timp, să îți lași și ție un colț de grijă.

În lumea asta care cere mereu „mai mult, mai repede, mai bine”, e un act de curaj să spui „ajunge”.

Să spui „am nevoie de o pauză”. Să te oprești. Să respiri.

Citește și: Ce se știe despre ceremonia de înmormântare a lui Ion Iliescu, dacă acesta va pierde lupta cu viața. Va fi condus pe ultimul drum cu onoruri militare?

Citește si: Noi imagini cu Mihaela Rădulescu la funeraliile iubitului său! Vedeta privește în gol și face un gest tulburător înainte de a intra în încăperea cu trupul neînsuflețit al lui Felix Baumgartner

Cum ai grijă de tine când toată lumea trage de tine?

  1. Recunoaște când ți-e greu. Nu nega. Nu fugi. Stresul nu e dușmanul tău – e semnalul de alarmă că ceva trebuie schimbat.

  2. Fă loc pentru tine în zi. Și dacă sunt doar 15 minute cu o cafea în liniște.

    Și dacă e doar un drum de unul singur până la supermarket, fără grabă.

  3. Spune „nu” mai des. Nu e egoism. E igienă sufletească. Nu poți să ajuți pe toată lumea dacă tu ești la pământ.

  4. Vorbește cu cineva. Un prieten, un terapeut, un jurnal. Când dai cuvintelor drumul, le iei din greutate.

  5. Ai grijă de corpul tău. Dormi. Mănâncă. Hidratează-te. Mișcă-te. Nu ca să bifezi, ci ca să te simți vie în propriul trup.

Grija de sine nu e un răsfăț. E o formă de supraviețuire blândă.

Ai voie să nu mai poți. Ai voie să ceri ajutor. Ai voie să nu fii disponibilă mereu. Ai voie să îți pui sufletul la adăpost, exact cum pui un copil speriat în brațe și-i spui „e în regulă, sunt aici”.

Lumea nu se va opri din cerut. Dar tu te poți opri, din când în când, ca să-ți amintești cine ești fără toate etichetele, fără toate așteptările.

Adevărul e că...

...dacă nu ai grijă de tine, nimeni nu o va face în locul tău. Poate vor exista oameni care te iubesc, dar doar tu știi cât duci. Doar tu știi când ai nevoie de liniște, de aer, de timp.

Stresul nu pleacă doar pentru că închizi ochii. Dar poate deveni mai ușor de dus dacă înveți să te pui, măcar din când în când, pe primul loc.

Nu pentru că ești egoistă. Ci pentru că meriți. Pur și simplu.

Citește și: Odihna nu e un lux – de ce somnul bun îți poate schimba viața