Speranța de viață la naștere în UE a scăzut la 80.1 ani, după ce în 2019 fusese de 81.3 ani. România se află pe penultimul loc

Author: Cristina Mocanu

Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, speranța de viață la naștere în UE a scăzut la 80,1 ani.

Sursa: https://www.pexels.com/

Speranța de viață la naștere la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu peste un an.

Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, speranța de viață la naștere în UE a scăzut la 80,1 ani.

Speranța la naștere a scăzut la nivelul UE

Eurostat a publicat joi, 16 martie, un studiu din care reiese că speranța de viață la naștere la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu peste un an în primii ani de pandemie, ajungând la 80,1 ani în 2021.

România se află pe penultimul loc, cu o speranță de viață de 72,8 ani.

Dacă în 2019 speranța de viață la naștere a ajuns la 81,3 ani, în anul 2020 a scăzut la 80,4 (-0,9 ani), iar în 2021 a scăzut în continuare (-0,3 ani față de 2020), „probabil ca urmare a creșterii bruște a mortalității din cauza pandemiei COVID-19”.

Citește și: Guvernul acordă vouchere în valoare de 15.000 de lei. Familiile care vor beneficia de acest ajutor

Conform acestor date, speranța de viață a femeilor (82,9 ani) a continuat să fie mai mare decât cea a bărbaților (77,2 ani) în 2021, ambele înregistrând noi scăderi după o scădere mai mare din 2019 până în 2020. Comparativ cu 2020, speranța de viață atât pentru femei, cât și pentru bărbați a scăzut cu 0,3 ani.

În 2021, regiunile din UE cu cele mai înalte niveluri de speranță de viață la naștere au fost situate în Spania, Italia și Franța.

Regiunea UE cu cea mai mare speranță de viață la naștere a fost Madrid (85,4 ani), urmată de Navarra (84,8 ani) și regiunea finlandeză Insulele Åland (84,6 ani).

Totodată, speranțe mai mari de viață întâlnim în Castilia și Leon și provincia autonomă Trento au urmat cu 84,3 și, respectiv, 84,2 ani, urmate de Stockholm (84,1 ani) cu alte trei regiuni spaniole: Cantabria și Țara Bascilor (ambele 84,0 ani) și Galicia (83,9 ani).

Top 10 include, de asemenea, Île-de-France și Rhône-Alpes din Franța și provincia autonomă Bolzano din Italia, toate cu 83,8 ani.

Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta

La partea cealaltă a clasamentului, regiunile UE cu cea mai mică speranță de viață la naștere a fost în regiunile din Bulgaria și România.

Natalitatea din România a scăzut dramatic în 2022

În luna noiembrie 2022 s-au născut cu 2000 de copii mai puțin față de luna precedentă. Astfel că, în primele 11 luni ale anului trecut, numărul nou-născuților să fie la minimul ultimilor 134 de ani. Deja acest trend s-a accentuat în ultimii trei ani datorită sprijinului redus oferit de către stat părinților. România deține un număr redus de creșe și grădinițe, dar nici legislația nu încurajează tinerii, în special pe cei cu venituri medii, atrag atenția specialiștii.

Imediat după revoluție, încă din primul an, s-au născut aproape 315.000 de copii, iar 32 de ani mai târziu natalitatea a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 134 de ani. În primele 11 luni ale anului 2022 au fost aduși pe lume aproape 158 de mii de bebeluși.

Citește și: Indemnizația de maternitate, de care pot beneficia viitoarele mame, a fost plafonată la trei salarii minime brute pe economie, în loc de 12

Care sunt cauzele care au dus la scăderea natalității?

Una dintre cauzele principale ar fi situația financiară. Iar dacă ne raportăm la prețuri, toate costă, iar costurile sunt ridicate la produse precum haine, alimente și educație.

Deși natalitatea scade destul de rapid, statul vine cu măsuri controversate. Mai exact, este vorba despre deducerea acordată recent, în cuantum de 100 de lei, pentru românii care au copii înscriși la o formă de învățământ. După aplicarea impozitelor, părintele rămâne în mână doar cu 10 lei, pentru care trebuie să depună mai multe cereri și adeverințe.

Sursă: ec.europa.eu 

 

Taguri: