Solstițiul de iarnă din 2025 marchează oficial începutul iernii astronomice și momentul în care ziua ajunge la durata minimă anuală. Pe 21 decembrie, românii vor avea parte de cea mai lungă noapte și cea mai scurtă zi din întregul an. Evenimentul are, însă, și efecte directe asupra organismului, influențând energia, ritmul somnului și starea de spirit.
Când se produce solstițiul de iarnă în 2025
Anul 2025 marchează solstițiul de iarnă pe data de 21 decembrie, moment care reprezintă începutul oficial al iernii din punct de vedere astronomic. În România, evenimentul va avea loc la ora 17:03, ora locală. Din acest moment, durata zilelor va începe să crească treptat, iar nopțile se vor scurta, urmând ciclul natural al anotimpurilor.
Spre deosebire de iarna meteorologică, care începe la 1 decembrie, iarna astronomică este determinată de poziția Soarelui pe cer.
Citește și: Aurora boreală poate fi observată pe cerul României. Zonele din România de unde se vede cel mai bine
De ce este solstițiul de iarnă cea mai scurtă zi?
În timpul solstițiului de iarnă, Soarele apare aproape staționar pe cer și variază foarte puțin la amiază. De aceea, lumina naturală se reduce semnificativ, iar ziua pierde minute prețioase în favoarea nopții. În România, aflată în jurul latitudinii de 45°, Soarele se ridică la doar aproximativ 21° deasupra orizontului în momentul prânzului.
Durata luminii zilei scade astfel până la aproximativ 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea ajunge la aproape 15 ore și 10 minute, marcând cel mai lung interval de întuneric din întregul an calendaristic.
Cum ne poate afecta solstițiul de iarnă
Solstițiul de iarnă influențează în mod direct organismul, deoarece schimbarea duratei zilelor afectează ritmul circadian, mecanismul intern care reglează somnul, energia și starea generală.
1 Nivelul de energie scade - Lipsa luminii naturale poate provoca oboseală accentuată, scăderea motivației și nevoia mai mare de odihnă. Corpul reacționează la întuneric prin creșterea producției de melatonină, hormonul somnului.
2 Posibile schimbări ale dispoziției- Nopțile lungi și zilele scurte pot favoriza apariția stărilor de melancolie sau iritabilitate. În unele cazuri, persoanele sensibile la variațiile sezoniere pot experimenta simptome ale tulburării afective sezoniere, o reacție tipică în perioadele cu lumină redusă.
3 Limitarea activităților în aer liber - Temperaturile scăzute și lumina puțină schimbă modul în care ne organizăm timpul. Activitățile în exterior sunt reduse, iar programul de muncă sau rutina zilnică pot suferi ajustări.
4 Scăderea producției de vitamina D- Lumina solară limitată afectează sinteza vitaminei D, esențială pentru sănătatea oaselor și pentru imunitate. De aceea, multe persoane resimt o nevoie mai mare de suplimentare sau adaptare a stilului de viață în această perioadă.
Deși 21 decembrie marchează cea mai întunecată zi a anului, din acest moment lumina începe treptat să crească. În săptămânile următoare, zilele se lungesc vizibil, iar organismul se adaptează la noul ritm.