În contextul creșterii deficitului bugetar și a presiunilor financiare din economia României, autoritățile discută majorări semnificative ale unor taxe esențiale. Din propunerile formulate de partidele politice majore — PSD, PNL, UDMR, USR — dar și ale președintelui României, experții Fiscului și Ministerului Finanțelor au concluzionat că echilibrarea bugetului poate fi realizată doar prin creșterea cotei de impozitare la patru categorii principale: TVA, accize, impozitul pe veniturile persoanelor fizice și taxarea dividendelor.
Creșterea TVA-ului, principalul pilon pentru creșterea veniturilor
Potrivit informa'iilor furnizate de fanatik.ro, una dintre cele mai importante măsuri ce urmează să intre în vigoare de la 1 iulie 2025 este creșterea TVA-ului. Cota standard de TVA ar urma să crească cu minimum 2 puncte procentuale, de la 19% la 21%, iar cotele reduse aplicate serviciilor de alimentație și turism pot ajunge chiar și la 19%.
Această majorare este justificată de necesitatea de a crește veniturile bugetare cu peste 14 miliarde de lei pentru a reduce deficitul și pentru a respecta angajamentele asumate în fața Comisiei Europene. TVA-ul este o taxă cu impact rapid și o sursă importantă de venituri pentru stat, dar efectul său final va resimți de consumatorii finali și firmele mici.
Citește și: Vești proaste pentru românii cu pensii peste 3000 de lei. O nouă taxă le va micșora venitul
Accize mai mari pe tutun și alcool
Pe lângă TVA, accizele reprezintă o altă categorie de taxe care vor crește. Propunerile vizează o majorare cu 10% a accizelor pentru tutun și o reconfigurare a accizelor la alcool, pentru a genera venituri suplimentare de aproximativ 2 miliarde de lei anual.
Accizele la carburanți nu vor fi modificate, cel puțin pentru moment.Aceste măsuri sunt menite să susțină atât bugetul, cât și să descurajeze consumul unor produse considerate nocive pentru sănătate.
Impozitul pe venit și dividende
Pe lângă TVA și accize, se preconizează majorări semnificative și pentru impozitele pe veniturile persoanelor fizice și pe dividende. Astfel, impozitul pe venit ar putea crește de la 10% la 16%, un nivel aplicabil tuturor surselor de venit, inclusiv salarii și drepturi de autor.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Citește și: O femeie a murit pe o plajă populară, după ce i s-a făcut rău
Această creștere ar putea aduce la buget aproximativ 10 miliarde de lei în plus până la finalul anului 2025. Se discută și o posibilă unificare a impozitului pe venit cu contribuțiile sociale pentru a face măsura mai suportabilă pentru contribuabili.
În ceea ce privește dividendele, taxarea ar putea crește de la 8% la 16%, dublând astfel suma colectată de stat din această sursă.
Impozitarea pensiilor și veniturilor mari
Până la data de 5 iunie 2025, nu s-a ajuns la un consens privind impozitarea pensiilor sau a veniturilor lunare care depășesc 10.000 de lei. Aceste subiecte rămân încă în negocieri și ar putea fi abordate în 2026 sau în alte etape ale reformei fiscale.
România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, prognozat la 9% din PIB după primele patru luni din 2025, mult peste limita de 7% impusă de Comisia Europeană. Fără majorări de taxe și o reformă fiscală, deficitul ar putea conduce la creșterea dobânzilor la împrumuturile statului, ceea ce ar agrava situația economică.
Planul guvernamental include și măsuri de reducere a cheltuielilor, dar acestea vor produce efecte pe termen mediu și nu pot acoperi deficitul curent. Astfel, creșterea veniturilor din taxe devine esențială pentru echilibrarea bugetului.
Reprezentanții partidelor politice implicate nu au oferit încă o formă finală a proiectului, iar consultările continuă. În plus, Comisia Europeană a cerut un plan clar și concret pentru reducerea deficitului prin creșterea veniturilor, nu doar prin tăieri de cheltuieli.
Pentru români, aceste majorări fiscale vor însemna costuri suplimentare, însă ele sunt considerate necesare pentru a evita un colaps fiscal și pentru a stabiliza economia țării pe termen lung.
