Conform tradiţiei, există mai multe lucruri care se fac şi nu se fac astăzi, în a două zi de Paşte.
Ce nu ai voie să faci în Marţea Albă
Potrivit tradiţiei, se spune că în această zi nu se lucrează, nu se spală şi nu se calcă. În vechime, Botezul era săvârșit doar în noaptea de Paști, iar botezații erau numiti „luminați” și purtau haine albe în zilele următoare, de aici venind și numele de Săptămâna Luminată.
Tradiţii şi obiceiuri în importanta Marţi Albă
Prima zi de marţi după Paşte este plină de tradiţii. Se spune că azi nu este bine să se lucreze, ci să se dea de pomană pentru a se cinsti memoria morţilor. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paste şi vin roşu.
O tradiţie spune că marţi, în ziua a treia zi de Paşte, se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui. În această zi de marţi, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pască “, scrie Libertatea.ro, însă din păcate în prezent nu este posibil din cauza izolării.
Tot în Marţea Albă are loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.
Citește si: Urlete de durere la înmormântarea lui Cristian, tânărul luat de viitură în Italia! Imagini copleșitoare
Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială de către preoţi.
Marţea Albă sau Marţea Dracului
În anumite zone există o tradiţie specială, prin practicile de înfrăţire între copiii de până la 14 ani. Mătcălăul este şi un prilej de bucurie, un simbol al vieţii.
În această zi, copiii de până la 14 ani se duc la un pom înflorit pentru a se înfrăţi. Sub pom se aşază ouă roşii şi sare şi se pregătesc bucate de mâncat după.
Citeste si: Săptămâna Luminată, tradiții și obiceiuri. Ce nu ai voie să faci?
Citeste si: Calendar ortodox: Randuieli Bisericesti 2020
