Inteligența artificială remodelează amenințările digitale, pe măsură ce atacatorii avansați exploatează automatizarea și tacticile de criminalitate cibernetică în continuă evoluție pentru a încălca sistemele globale de securitate din prezent.
Hackerii bazați pe inteligență artificială (IA) au devenit un nou tip de inamici cu care se confruntă organizațiile din întreaga lume. Acești hackeri operează la scară largă cu o viteză fără precedent, prin valorificarea inteligenței artificiale, a automatizării și a programelor malware sofisticate. Datorită profitabilității crescute a criminalității cibernetice, actorii care atacă integrează procesul decizional algoritmic cu metodele convenționale de exploatare pentru a reprezenta o amenințare mai mare la adresa infrastructurilor critice de securitate. Deoarece astfel de metode se schimbă dinamic, apărătorii se adaptează cu greu. Aceasta înseamnă că întreprinderile din toate industriile trebuie să fie conștiente de modul de operare al acestor atacatori și de ce astfel de amenințări sunt din ce în ce mai greu de eliminat.
Corporațiile uriașe nu sunt singurele ținte ale atacurilor bazate pe inteligență artificială. Întreprinderile mici și mijlocii devin mai vulnerabile, deoarece capacitățile automatizate pentru inițierea intruziunilor devin din ce în ce mai ieftine. În plus, guvernele indică un număr crescut de incidente de programe malware produse de mașini, phishing automat și încălcări adaptive ale rețelelor. Din acest motiv, este acum crucial să explorăm modul în care hackerii bazați pe inteligență artificială au evoluat în trecut pentru a dezvolta politici de securitate pe termen lung care vor putea combate cele mai recente modele de criminalitate cibernetică.
Modul în care hackerii inteligenți artificiali percep mediul contemporan al criminalității cibernetice
Hackerii bazați pe inteligență artificială revoluționează forma clasică de criminalitate cibernetică prin automatizarea implementărilor de recunoaștere, scanarea vulnerabilităților și executarea breșelor de securitate. Hackerii aplică inteligența artificială pentru a procesa volume mari de date, a recunoaște tendințe și a filtra ținte valoroase. Această caracteristică de testare rapidă automatizată permite atacatorilor să distrugă rețelele la o scară nemaivăzută până acum.
Mai mult, programele malware avansate generate de inteligența artificială își vor modifica structura codului de fiecare dată când sunt implementate. O astfel de abilitate se numește polimorfism, care permite programelor malware să evite instrumentele de detectare bazate pe semnături, care sunt încă utilizate de multe organizații.
Prin utilizarea inteligenței artificiale, atacatorii dezvoltă fișiere rău intenționate care evoluează pe măsură ce atacatorii avansează în setările lor de securitate. Ca atare, alte sisteme de monitorizare care au fost utilizate până acum nu sunt utile împotriva unor astfel de amenințări dinamice.Ingineria socială este utilizată și la un nivel suplimentar de către hackerii bazați pe inteligență artificială. Phishing-ul comportamental este efectuat de către o mașină, care utilizează datele comportamentale disponibile pentru a personaliza mesajele. Aceste mesaje implică automatizare pentru a modifica tonul, momentul și conținutul până la un punct în care victima răspunde. Aceste atacuri reprezintă un element puternic în abordarea actuală a criminalității cibernetice, deoarece se bazează pe algoritmi de învățare, prin urmare, se intensifică în timp.
Această amenințare este amplificată și mai mult de roboții de atac autonomi. Acești roboți nu necesită o implicare umană semnificativă și utilizează programe de inteligență artificială pentru a pătrunde în rețele, a obține acces privilegiat și a plasa programe malware. În majoritatea cazurilor, detectează breșele de securitate mai repede decât pot răspunde apărătorii umani. Prin urmare, organizațiile trebuie să utilizeze instrumente mai sofisticate care pot contracara metodele automate de penetrare și pot reduce influența tot mai mare a criminalității cibernetice bazate pe inteligență artificială.
Contramăsuri împotriva amenințărilor îmbunățite de inteligența artificială
Odată cu progresul hackerilor bazați pe inteligență artificială, organizațiile trebuie să implementeze mecanisme de apărare de același nivel. O soluție utilă ar fi integrarea sistemelor de supraveghere bazate pe inteligență artificială cu analizele în timp real. Aceste instrumente identifică tiparele atacurilor automate și variația programelor malware înainte de difuzare. Infractorii cibernetici utilizează pe scară largă automatizarea, așa că apărătorii trebuie să țină pasul cu viteza și precizia: pentru a face acest lucru, trebuie să utilizeze tehnologii similare. Acest echilibru este esențial pentru măsuri de securitate eficiente în cadrul infrastructurilor digitale.
De asemenea, structurile zero-trust oferă o platformă solidă pentru a contracara criminalitatea cibernetică existentă bazată pe inteligență artificială. Acest model nu ia în considerare utilizatorul și dispozitivul ca o chestiune implicită. Sistemele zero-trust pot valida identitatea, comportamentul și controlul accesului atunci când sunt combinate cu inteligența artificială și fac acest lucru în mod continuu. Procesul de validare previne roboții de atac automat care încearcă să navigheze în rețele fără a fi detectați. În plus, verificarea identității asistată de inteligența artificială va reduce șansele implementării cu succes a ingineriei sociale, care este una dintre cele mai frecvente abordări împotriva distribuției de programe malware.
de tehnologie de top, demonstrează importanța simulărilor de tip „red team” operate de inteligența artificială. Astfel de simulări reproduc modul în care se comportă hackerii inteligenți artificiali și sunt utilizate pentru a descoperi vulnerabilitățile necesare ale unei companii într-un scenariu real. Întrucât atacatorii utilizează intens automatizarea, organizațiile trebuie să facă o evaluare a rețelelor lor pe baza unor amenințări automate similare. Această metodă oferă o mai bună înțelegere a punctelor slabe și ajută la prioritizarea regiunilor riscante care ar putea fi utilizate într-un atac cibernetic în viitor.
În cele din urmă, companiilor li se recomandă să investească în formare din forța lor de muncă care se poate concentra pe riscul reprezentat de inteligența artificială. Personalul ar trebui să știe cum IA îmbunătățește programele malware, consolidează phishing-ul automat și accelerează activitățile autorilor. Ori de câte ori echipele sunt conștiente de astfel de tipare, acestea devin receptive la activități anormale. Cu instruire completă și o inteligență artificială defensivă de ultimă generație, reziliența generală la nivel de securitate este consolidată, iar organizațiile devin rezistente la noile provocări generate de automatizare.
Citește și: Digitale de identificare Viitorul gestionării securizate a identității
Citește și: Strategii agricole rezistente la schimbările climatice pentru culturi
Citește și: Modelează inteligența artificială predicția în comportamentul modern
