Peste 100 de specialiști de prestigiu din țară și din străinătate, reprezentanți ai statului, mediului privat, academic, ai organizațiilor internaționale precum UNESCO și ai societății civile se reunesc, în perioada 17-18 noiembrie, la Palatul Parlamentului, pentru a discuta despre provocările și soluțiile privind îmbătrânirea activă, în cadrul celui mai de referință eveniment din România, pe această temă - Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă, organizat de Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă. Aflat la a III- a ediție, acesta reunește peste 600 de participanți și 100 de vorbitori, printre care se numără Mircea Abrudean, Președintele Senatului, Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, Petre Florin Manole, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, Luiza Spiru, președintele Fundației Ana Aslan Internațional, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București, reprezentanți ai mediului academic, societății civile și mediului privat.
„Îmbătrânirea activă reprezintă una dintre cele mai importante provocări și, în același timp, oportunități ale întregii societăți. În ceea ce privește politicile publice în domeniu, acestea trebuie să devină o prioritate și în România, ca în Germania. Prin Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă, ne propunem să aducem la aceeași masă experți din diverse domenii pentru a găsi soluții concrete care să transforme vârsta a treia într-o etapă a vieții cu sens, demnitate și participare activă”, a declarat Alexandra Dobre, fondatorul Institutului Național pentru Îmbătrânire Activă.
Discuțiile din cadrul evenimentului vor fi organizate în șapte paneluri cu teme dedicate, precum: îmbătrânirea activă, prioritate națională: între strategie și acțiune, modelul de îngrijire pe termen lung, medicina, în pas cu vârsta, planificare financiară pentru un viitor sustenabil, etc. Una dintre cele mai așteptate dezbateri este cea privind tema digitalizării longevității, susținută de Dr. Piet Kommers, prestigiosul Profesor UNESCO în tehnologii digitale.
Context național
România se confruntă cu unul dintre cele mai accelerate procese de îmbătrânire demografică din Uniunea Europeană. În prezent, potrivit datelor oficiale, aproape 2 din 10 români au peste 65 de ani, iar în 2060 situația va fi și mai îngrijorătoare - 6 din 10 români vor avea peste 65 de ani, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită. Mai mult, ultimele date de la INS arată că persoanele cele mai afectate de deprivare materială şi socială sunt persoanelor de 65 de ani şi peste (32,9%), urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani (28,4%). Cu toate acestea, țara noastră nu are un buget dedicat pentru susținerea calității vieții seniorilor, deși există o strategie pentru îmbătrânirea activă.