Inflația dă semne de slăbiciune în 2025, dar pericolele care planează asupra economiei românești rămân adânc înrădăcinate și complexe.
După ani de turbulențe economice, valuri pandemice și crize energetice, România pășește în 2025 cu o aparentă ușurare: inflația scade. Pentru prima dată în ultimele 36 de luni, datele statistice sugerează o tendință clară de reducere a presiunii inflaționiste. Rata anuală a inflației, care în trecut a depășit praguri considerate îngrijorătoare de economiști, a coborât sub 5% în primele luni ale anului.
Inflația este, de regulă, un simptom, nu o cauză. Ea reflectă tensiuni mai adânci în structura economică, iar în cazul României aceste tensiuni nu au dispărut. Dimpotrivă, ele sunt alimentate în continuare de dezechilibre bugetare, dependență energetică, fragilitatea sectorului agricol și o piață a muncii care devine tot mai volatilă.
Un alt motiv pentru care optimismul privind inflația trebuie temperat este reprezentat de contextul global. Economia mondială nu s-a stabilizat complet, iar volatilitatea prețurilor la energie, instabilitatea geopolitică din estul Europei și schimbările climatice creează un mediu greu de anticipat. În acest peisaj imprevizibil, orice șoc extern poate reactiva spirala inflaționistă.
Astfel, scăderea actuală a inflației nu este garanția unui viitor liniștit, ci doar o pauză într-un război economic de durată.Acest articol își propune să analizeze în profunzime dinamica actuală a inflației în România, cauzele care o determină, măsurile implementate de autorități și riscurile iminente care pot destabiliza din nou economia în lunile ce urmează.
Cauzele invizibile ale inflației: dezechilibre cronice și decizii politice ineficiente
În aparență, scăderea inflației în România poate părea rezultatul unor politici economice bine gândite sau al unei reveniri naturale a pieței la echilibru. Realitatea este, însă, mult mai complexă. Inflația nu a scăzut pentru că structura economică s-a corectat, ci pentru că s-au estompat temporar o parte din presiunile directe asupra prețurilor. Însă mecanismele care au generat dezechilibrul inflaționist sunt încă active.
Primul și cel mai important factor rămâne dezechilibrul bugetar structural.
Al doilea factor este reprezentat de politicile salariale publice, care nu sunt corelate cu productivitatea. În sectorul bugetar, creșterea salariilor a fost folosită ca instrument politic, nu economic. Această decuplare între muncă și remunerație a dus la un efect de „contaminare” în piața muncii, crescând așteptările salariale și în sectorul privat, fără a fi susținute de performanță economică.
Pe plan extern, România este vulnerabilă la șocuri din partea piețelor internaționale de energie și materii prime. Chiar dacă în prezent prețul gazului și al petrolului a scăzut comparativ cu 2022-2023, piața rămâne instabilă, iar orice conflict geopolitic poate declanșa din nou o explozie a costurilor. Într-un astfel de scenariu, țara noastră va resimți un dublu impact: direct, prin prețurile mai mari la importuri, și indirect, prin deprecierea monedei naționale.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Nu în ultimul rând, deciziile politice greșite contribuie semnificativ la incertitudinea economică. În 2024, România a introdus o serie de modificări fiscale necoerente și lipsite de predictibilitate, afectând încrederea investitorilor. Măsuri precum introducerea de noi taxe pe active bancare sau supraimpozitarea anumitor sectoare au creat un climat ostil mediului de afaceri, iar efectele se resimt deja în investițiile stagnante.
Inflația nu este doar un rezultat statistic, ci un simptom al unei economii dezechilibrate. Scăderea ei aparentă în 2025 nu este, deci, un semn de vindecare, ci doar o mască temporară peste o rană adâncă.
Ce urmează pentru România: traiectorii posibile și amenințări neglijate
Perspectivele pentru economia românească în a doua jumătate a lui 2025 și începutul lui 2026 sunt în mod clar marcate de incertitudine. În ciuda discursului oficial optimist, există o serie de amenințări reale care pot inversa rapid tendința actuală a inflației. Printre acestea se numără reconfigurarea politicii monetare europene, încetinirea creșterii economice globale și potențialul de recesiune în Germania – principalul partener comercial al României.
Un aspect care nu trebuie ignorat este legătura directă dintre încrederea populației și dinamica economică. În prezent, studiile de piață arată că românii rămân profund sceptici în ceea ce privește evoluția prețurilor, indiferent de datele statistice oficiale. Încrederea slabă a consumatorilor frânează consumul, ceea ce afectează creșterea economică, iar încetinirea consumului poate duce la stagnare – un context în care inflația scade, dar economia intră într-un nou tip de criză: stagflația.
De asemenea, tensiunile politice interne, în special în preajma alegerilor generale programate pentru finalul lui 2025, pot duce la noi măsuri populiste care vor deraia din nou echilibrul fiscal. Istoric, astfel de măsuri – creșteri accelerate de pensii și salarii, eliminări de taxe fără o bază bugetară – au alimentat valuri inflaționiste greu de controlat ulterior.
Pe plan extern, riscurile sunt cel puțin la fel de serioase. Un nou val de sancțiuni economice împotriva Rusiei, extinderea conflictului din Ucraina sau o criză bancară în SUA ar putea afecta fluxurile comerciale și investiționale. România, fiind o economie mică și deschisă, va resimți fiecare astfel de undă de șoc. În lipsa unor rezerve fiscale consistente și a unei politici monetare flexibile, capacitatea de reacție a statului este limitată.
În acest context, scenariile pentru inflația din România în următorul an variază între o stabilizare lentă și un nou val de scumpiri. Totul depinde de cum va naviga guvernul prin acest peisaj tensionat: dacă va continua cu ajustări fiscale prudente, poate construi o traiectorie de stabilitate. Dacă însă va ceda tentației populismului electoral, România riscă o recădere abruptă în criză.
Citește și: Economia României încetinește: ce nu îți spune nimeni despre 2025
Citește și: Se modifică Legea pensiilor: Cine sunt pensionarii care sunt nevoiți să returneze toți banii
