O nouă dispută tensionează scena politico-juridică din România, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins propunerea Guvernului de a modifica din nou pensiile de serviciu ale magistraților din România. Decizia CSM vine ca un semnal clar de opoziție față de o nouă reformă pe care executivul o justifică prin angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
CSM a blocat reforma pensiilor de serviciu ale magistraților
Potrivit poziției oficiale adoptate prin Hotărârea nr. 60 din 15 aprilie 2025, membrii CSM consideră că modificările recente, introduse prin Legea 282/2024, sunt suficiente pentru a satisface cerințele Comisiei Europene. În acest sens, ei resping argumentul Guvernului potrivit căruia reformele suplimentare sunt necesare pentru atingerea jaloanelor din PNRR.
Magistrații afirmă că Bruxelles-ul a solicitat doar o ajustare a regimului fiscal aplicabil pensiilor speciale, nu și creșterea vârstei de pensionare sau schimbări structurale majore în sistemul de pensii de serviciu.
Ce prevedea proiectul Guvernului?
Propunerea guvernamentală, acum blocată de CSM, viza o creștere semnificativă a vârstei de pensionare pentru magistrați. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii constituționali și magistrații-asistenți ar fi putut accesa pensiile de serviciu doar dacă ar fi îndeplinit următoarele condiții:
- Vechime minimă de 25 de ani în funcții juridice din sistemul de justiție;
- Vârstă minimă de 60 de ani, în creștere față de actualul prag de 48 de ani.
Această măsură ar fi reprezentat o transformare radicală a sistemului actual, unde magistrații se pot pensiona relativ devreme, menținând totuși un nivel ridicat al pensiei.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Potrivit capital.ro, Guvernul, prin vocea ministrului Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că reformele sunt esențiale pentru asigurarea unei sustenabilități bugetare pe termen lung. Mai mult, executivul invocă nevoia de echitate între diferitele categorii profesionale, criticând discrepanțele existente în sistemul de pensii între magistrați și alte profesii.
Citește și: Noi schimbări la legea pensiilor în 2025! Președintele a făcut anunțul
În replică, CSM susține că independența justiției ar putea fi afectată negativ prin astfel de măsuri, mai ales în contextul în care legea recent adoptată deja introduce criterii noi și mai stricte pentru obținerea pensiilor.
Noua formulă de calcul
Un alt element important al reformei propuse îl reprezintă noua formulă de calcul a pensiei de serviciu. Potrivit Guvernului, aceasta va ține cont de salariul net înregistrat în ultima perioadă activă din carieră, reflectând astfel mai bine responsabilitatea și complexitatea muncii magistraților.
Cu toate acestea, autoritățile dau asigurări că nivelul pensiei nu va scădea, în ciuda schimbărilor metodologice. Reforma vizează în principal o aliniere la standardele europene, fără a produce dezechilibre majore în veniturile beneficiarilor.
Decizia CSM de a respinge propunerea Guvernului generează un nou blocaj în implementarea reformei pensiilor. Într-un context în care România este presată de termene și condiții impuse prin PNRR, această răsturnare de situație riscă să provoace tensiuni politice și întârzieri în accesarea fondurilor europene.
Citește și: Vești proaste! Pensii mai mici cu 1000 de lei pentru pensionari, în următorii ani
Pe termen lung, dezbaterea privind pensiile de serviciu ale magistraților din România rămâne una de actualitate, în care trebuie găsit un echilibru între drepturile legale ale magistraților, sustenabilitatea sistemului de pensii și obligațiile internaționale ale statului român.
