În ultimii ani, sectorul construcțiilor din România a fost marcat de o creștere accelerată a prețurilor. De la materiale de bază precum cimentul, fierul-beton și lemnul, până la manoperă, utilități și autorizații, toate costurile s-au înscris pe o spirală ascendentă. În acest context, întrebarea esențială pentru piață și consumatori este: cine suportă, în cele din urmă, povara acestor scumpiri — dezvoltatorii sau cumpărătorii finali?
Cauzele scumpirilor: între factori globali și blocaje locale
Creșterea prețurilor la materialele de construcție nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unui cumul de factori:
-
Crizele lanțurilor de aprovizionare post-pandemie și efectele războiului din Ucraina;
-
Costurile ridicate ale energiei, care afectează producția de ciment, oțel, sticlă și alte materiale grele;
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
-
Lipsa forței de muncă calificate, care determină majorarea salariilor în construcții;
-
Birocrația și întârzierile administrative, ce generează costuri suplimentare indirecte.
Acest mix creează un mediu economic instabil, în care bugetele inițiale devin rapid irelevante, iar proiectele se confruntă cu revizuiri frecvente ale estimărilor.
Dezvoltatorii: între presiunea marjelor și nevoia de adaptare
Dezvoltatorii imobiliari resimt direct creșterea costurilor. Marjele de profit se comprimă, în special pentru proiectele deja demarate cu bugete stabilite anterior valului de scumpiri. Unii dezvoltatori aleg să:
-
Amâne livrarea unor proiecte;
-
Redimensioneze proiectele (folosind materiale alternative, reducând facilități);
-
Renegocieze contracte cu furnizorii și antreprenorii;
-
Sau, în cele mai frecvente cazuri, să transfere costurile către clientul final.
Cumpărătorii: între visul de locuință și realitatea pieței
În ultimii doi ani, prețul mediu al apartamentelor noi în marile orașe a crescut cu 10–20%, în unele cazuri chiar mai mult. Astfel, cumpărătorul final este, de regulă, cel care suportă o mare parte din costul scumpirilor, fie direct (prin prețuri mai mari), fie indirect (prin reduceri de calitate, finisaje mai ieftine sau spații mai mici).
În paralel, accesul la creditare a devenit mai restrictiv din cauza dobânzilor în creștere, ceea ce limitează și mai mult posibilitățile cumpărătorilor.
Un echilibru fragil: riscul blocajului și nevoia de soluții
Dacă dezvoltatorii nu mai pot absorbi costurile, iar cumpărătorii nu își mai permit prețurile cerute, întreg lanțul imobiliar se poate bloca. Acest risc este vizibil în unele orașe din țară, unde proiecte autorizate rămân neîncepute sau unde vânzările au încetinit dramatic.
Pentru a evita un astfel de scenariu, sunt necesare soluții sistemice:
-
Clauze de ajustare a prețurilor în contractele de construcție;
-
Sprijin pentru dezvoltatorii mici și medii, mai vulnerabili la volatilitatea pieței;
-
Facilități fiscale temporare pentru construcțiile verzi sau eficiente energetic;
-
Parteneriate public-private pentru dezvoltarea locuințelor accesibile;
-
Educație financiară pentru cumpărători, în vederea unor decizii mai bine fundamentate.
Concluzie: Cine plătește? Toți, în cele din urmă.
Deși pare că dezvoltatorii pot transfera scumpirile direct către cumpărători, realitatea este mai complexă. Piața plătește în ansamblu: dezvoltatorii prin scăderea profiturilor, cumpărătorii prin prețuri mai mari, iar economia prin posibile blocaje în construcții.
Într-un context economic fragil, doar colaborarea între stat, dezvoltatori și consumatori, alături de politici coerente și sustenabile, poate evita transformarea unei crize de preț într-o criză de încredere. Piața construcțiilor rămâne un motor economic esențial — dar pentru a continua să funcționeze, are nevoie de stabilitate, transparență și inovație.
Citește și: Criza cimentului și a oțelului: Cum afectează creșterea prețurilor marile șantiere din România
