Joi, 13 noiembrie 2025, credincioșii ortodocși marchează Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului, prima zi în care se renunță la alimentele de dulce, pregătind începutul perioadei de post de 40 de zile. De regulă, evenimentul are loc pe 14 noiembrie, însă, dacă această dată cade miercurea sau vinerea, Lăsata Secului se sărbătorește cu o zi mai devreme.
Potrivit crestinortodox.ro, Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil, iar anul acesta începe vineri, 14 noiembrie, continuând până pe 24 decembrie. Prin durata sa de 40 de zile, acest post amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta a așteptat să primească Tablele Legii, și simbolizează pregătirea spirituală a credincioșilor pentru primirea Cuvântului lui Dumnezeu întrupat în Nașterea Domnului.
Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului
Lăsatul Secului reprezintă ultima zi în care se consumă alimente de dulce înainte de începutul postului. În unele regiuni, ziua era marcată prin mese festive, cereri de iertare între membrii comunității și activități colective precum jocurile și hora satului. Finii mergeau la nași cu ploconul care conținea găini fripte, colaci, turte în foi sau vin, pentru a-și cere iertare pentru greșelile din trecut, iar după împăcare se întindea masa tradițională, cu plăcinte, fructe, legume, struguri și stafide, simboluri ale sporului și vitalității.
În unele sate din Ardeal, femeile spălau toate vasele folosite pentru gătitul alimentelor de dulce, astfel încât acestea să fie pregătite pentru mâncarea de post pe durata celor 40 de zile. În Covasna, se aprindeau focuri purificatoare pe dealuri, menite să alunge spiritele rele și să protejeze comunitatea. În Muntenia, nurorile pregăteau plăcinte cu brânză și stafide pentru soacre, pentru a păstra relațiile armonioase pe timpul postului.
Un obicei popular spunea că pieptul găinii gătite de Lăsatul Secului prevestea iarna, adică pieptul gras indica o iarnă grea, iar pieptul subțire, o iarnă ușoară. De asemenea, oamenii își ungeau ferestrele și porțile cu usturoi pentru a alunga spiritele rele.
Rânduieli alimentare în Postul Crăciunului
Conform pravilelor, în timpul Postului Crăciunului:
Citește si: SE ÎNTÂMPLĂ ACUM cu Dr. Flavia Groșan. Este adevărat. Medicii au confirmat, în urmă cu puțin timp
- Miercurea și vinerea nu se consumă untdelemn sau vin, iar hrana se servește după ora 15:00, constând în alimente uscate sau legume fierte. Dacă aceste zile coincid cu prăznuirea unui sfânt cu Doxologie mare, se permite untdelemn și vin, iar dacă prăznuirea are Priveghere sau coincide cu hramul bisericii, se introduce și consumul de pește.
- Marțea și joia nu se consumă pește, doar untdelemn și vin, cu excepția sărbătorilor mari care permit dezlegarea la pește.
- Sâmbăta și duminica, în perioada 21 noiembrie – 20 decembrie, se permite dezlegarea la pește, incluzând sărbători precum Intrarea Maicii Domnului, Sfântul Antonie de la Iezer, Sfânta Ecaterina, Sfântul Nicolae și altele.
Aceste reguli sunt conforme cu Tipicul Sfântului Sava, care recomandă postirea în luni, miercuri și vineri fără untdelemn și vin, iar pe parcursul săptămânii și în zilele cu sărbători mari se aplică dezlegări punctuale.
Citește și: Când se deschid târgurile de Crăciun în București și în principalele orașe din țară: Programul complet
În perioada Postului Nașterii Domnului, începând cu 21 noiembrie, în cadrul slujbelor de Utrenie, se introduc Catavasiile Nașterii Domnului, cântate până pe 30 decembrie. La Ceasuri și Pavecerniță, stihirile și troparele nu se cântă, ci se rostesc.
Dacă Ajunul Crăciunului cade sâmbătă sau duminică, slujba Ceasurilor Împărătești se mută în vinerea precedentă, devenind aliturgică. În zilele lucrătoare, se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare în Ajun, iar în ziua Crăciunului, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, sau invers, în funcție de ziua sărbătorii.