Înainte de marea sărbătoare a Nașterii Domnului, creștinii ortodocși trec printr-o perioadă de 40 de zile de post și rugăciune. Postul Crăciunului, cunoscut și sub numele de Postul Nașterii Domnului, este al doilea ca durată și importanță după Postul Paștelui. Pe ce dată începe Postul Crăciunului 2025?
Pe ce dată începe Postul Crăciunului 2025
Postul Crăciunului 2025 începe pe 14 noiembrie și se încheie în seara de 24 decembrie, când are loc Ajunul Crăciunului. Deși este un post lung, regulile sunt mai blânde decât în Postul Paștelui, deoarece există mai multe zile de dezlegare la pește, ulei și vin.
Totuși, credincioșii trebuie să respecte o serie de reguli clare. În această perioadă nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză sau derivatele lor. De asemenea, Biserica recomandă abținerea de la alcool și tutun, dar și evitarea petrecerilor, a dansului și a cântărilor lumești.
Postul este văzut nu doar ca o abstinență alimentară, ci ca o perioadă de curățare sufletească și întărire spirituală.
Citește și: Câte zile libere vor avea elevii, de fapt! S-a modificat calendarul anului școlar 2025-2026
Printre regulile esențiale ale Postului Crăciunului se numără:
- Nu se fac nunți;
- interzicerea împreunării dintre bărbat și femeie;
- rugăciune intensă și participarea la slujbele bisericești;
- fapte de milostenie și sprijinirea celor aflați în nevoie.
Citește si: "Ioana nu este moartă"- Prietenii jurnalistei Ioana Popescu aruncă totul în aer
Ce alimente se pot consuma în Postul Crăciunului
Chiar dacă regulile par restrictive, Postul Crăciunului oferă o mare varietate de alimente. Din legume, cereale și fructe se pot prepara mâncăruri delicioase și hrănitoare. Printre cele mai populare alimente de post se numără lintea, fasolea, orezul, cartofii, mazărea, varza, soia și ciupercile.
De asemenea, credincioșii pot consuma fructe proaspete sau uscate, cum ar fi mere, prune, caise, citrice, smochine și curmale.
Acestea sunt ideale pentru deserturi naturale, care înlocuiesc dulciurile clasice.Un aspect important îl reprezintă zilele de dezlegare la pește. În astfel de zile, creștinii pot consuma pește și preparate pe bază de pește, alături de vin și ulei. Aceste momente sunt considerate adevărate alinări în timpul postului, oferind atât un răgaz alimentar, cât și o bucurie spirituală.
Astfel, de-a lungul celor 40 de zile, credincioșii sunt chemați să îmbine înfrânarea cu bucuria așteptării Nașterii Mântuitorului.
Tradiții și superstiții în Postul Crăciunului
În tradiția populară românească, Postul Crăciunului este însoțit de o serie de obiceiuri și superstiții transmise din generație în generație. Una dintre acestea are loc imediat după „Lăsatul Secului”, când vasele cu care s-au consumat alimente de dulce sunt puse cu gura în jos, pentru a alunga necazurile și bolile din casă.
De asemenea, la începutul postului, gospodinele obișnuiesc să curețe temeinic vasele și tacâmurile, pentru a fi pregătite pentru perioada de abstinență alimentară.
Citește și: Țara unde Crăciunul este sărbătorit mai devreme decât în mod normal: Pe ce dată pică sărbătoarea
Regulile bisericești prevăd ca în zilele de luni, miercuri și vineri să se consume mâncăruri simple, fără ulei și fără vin. În restul zilelor, alimentația poate fi mai diversificată, dar tot în limitele postului.
Postul este considerat și o perioadă de pregătire sufletească. Credincioșii sunt îndemnați să se spovedească, să se împărtășească și să practice milostenia. Ajutorarea celor sărmani este văzută ca o parte esențială a drumului spiritual din această perioadă.
În satele românești, Postul Crăciunului marchează și începutul pregătirilor pentru sărbători. Gospodinele încep să facă provizii, să curețe casele și să se pregătească pentru obiceiurile de iarnă, precum colindele.
