(P) Românii care se încălzesc cu lemne în 2025 vor fi șocați: cât ajunge să coste o iarnă cu o centrală pe lemne

Autor: Diana Tilă

Mulți români au crezut că, odată cu scumpirea gazelor și electricității, soluția sigură pentru a trece iarna rămâne clasica centrală pe lemne. Dar în 2025, realitatea este mai complexă: lemnul s-a scumpit, randamentele diferă mult de la o centrală la alta, iar eficiența casei joacă un rol decisiv. Într-o iarnă normală, diferența dintre o gospodărie bine izolată și una prost izolată poate însemna mii de lei în plus sau în minus la final de sezon.

Acest articol îți explică, pas cu pas, cât costă cu adevărat să încălzești o casă cu o centrală pe lemne în 2025 — fără reclame, fără iluzii, doar calcule realiste.

Lemnul de foc – resursă accesibilă sau lux sezonier?

Până nu demult, încălzirea cu lemne era sinonimă cu economia. Mulți o considerau „varianta ieftină” de a trece iarna. În 2025, prețurile arată altfel. În majoritatea regiunilor din țară, un metru cub de fag sau stejar uscat se vinde cu 400–600 de lei, iar în unele zone montane greu accesibile poate depăși chiar și 700 de lei, dacă include transportul și tăierea.

Cei care cumpără direct de la ocoalele silvice pot obține lemn la 250–300 lei/m³ (sursă aici), dar trebuie să se ocupe singuri de transport și prelucrare. Asta înseamnă timp, combustibil și muncă fizică, factori adesea ignorați când se vorbește despre „costuri mici”.

De asemenea, tot mai puține gospodării își permit să ardă lemn verde, deoarece randamentul scade drastic, iar depunerile de gudron și fumul excesiv pot deteriora centrala și coșul de fum.

Câtă energie oferă lemnul și câtă pierdem pe drum

Nu tot lemnul arde la fel. Esențele tari (fag, carpen, stejar) au o putere calorifică de aproximativ 4 kWh/kg, dar această valoare se obține doar dacă lemnul este perfect uscat. Dacă e umed, o parte considerabilă din energie se irosește pentru evaporarea apei.

În plus, randamentul centralei face o diferență uriașă. O centrală veche, fără gazeificare, transformă în căldură doar 65–70% din energia lemnului. Modelele moderne, dotate cu sistem de gazeificare și puffer, pot depăși 85%.

Altfel spus, din același metru cub de lemn, o centrală performantă produce cu 20–25% mai multă căldură decât una veche.

Câtă energie consumă o casă obișnuită iarna

Pentru a înțelege costurile reale, trebuie să știm câtă energie are nevoie o locuință.

O casă izolată modest, de 120 m², are un consum anual de aproximativ 12.000 kWh pentru încălzire. Una prost izolată poate urca ușor spre 15.000–18.000 kWh, în timp ce o locuință modernă, eficientă energetic, se limitează la 6.000–8.000 kWh.

Raportând aceste cifre la energia obținută dintr-un metru cub de lemn (aproximativ 2.100–2.500 kWh utili, în funcție de randament), putem estima rapid necesarul anual:

 

  • pentru o casă medie: 5–6 m³ de lemne,
  • pentru una bine izolată: 3 m³,
  • pentru o locuință veche, neizolată: chiar și 8–9 m³.

 

Cât scoți efectiv din buzunar în 2025

Dacă lemnul costă 400 lei/m³ și centrala pe lemne are un randament bun, o casă obișnuită de 120 m² va consuma în jur de 5 m³ pe iarnă — adică ~2.000 lei/an.  La o centrală veche, mai puțin eficientă, costul urcă la 2.500–2.700 lei, pentru că e nevoie de mai mult lemn pentru același nivel de confort.

În localitățile unde prețul lemnului atinge 600 lei/m³, o iarnă poate costa chiar 3.500–4.000 lei, mai ales dacă locuința este slab izolată.

Pe de altă parte, o casă eficientă energetic, cu 100 mm izolație pe pereți, ferestre tripan și centrală modernă, poate reduce cheltuiala până la 1.200–1.400 lei/an. Diferența e uriașă, iar izolarea devine cea mai bună investiție pe termen lung.

Costul ascuns: munca și timpul tău

Încălzirea cu lemne nu înseamnă doar bani. Înseamnă și efort. Lemnul trebuie cumpărat, descărcat, tăiat, crăpat, stivuit și alimentat zilnic în focar. Dacă nu ai spațiu de depozitare acoperit și aerisit, calitatea lemnului se degradează rapid.

De asemenea, trebuie să cureți periodic centrala, cenușa și coșul de fum. Aceste operațiuni nu costă mult financiar, dar implică timp și disciplină. Mulți proprietari care fac tranziția de la gaz la lemne constată abia după prima iarnă cât de solicitant este procesul, chiar dacă economic pare mai rentabil.

Cât te costă, în realitate, 1 kWh de căldură din lemne

Dacă transformăm toate aceste valori în cost per kilowatt-oră termic, rezultatele sunt clare:

 

  • la 250 lei/m³, costul unui kWh util este de aproximativ 0,11 lei;
  • la 400 lei/m³, crește la 0,17 lei;
  • la 600 lei/m³, ajunge la 0,25 lei.

 

Prin comparație, gazul natural are un cost mediu de 0,28–0,30 lei/kWh, iar energia electrică, chiar și cu tarife reglementate, depășește 0,80 lei/kWh.

Așadar, lemnul rămâne competitiv, dar doar dacă este cumpărat la prețuri rezonabile și ars într-o centrală eficientă.

Impactul ecologic și perspectivele pentru viitor

Pe lângă aspectul economic, încălzirea cu lemne are și un impact ecologic. Arderea lemnului produce emisii de particule fine și CO₂, de aceea standardele europene impun echipamente cu emisii reduse și randamente ridicate. Centralele moderne pe lemne și brichete pot fi chiar o soluție ecologică, mai ales dacă provin din surse de lemn regenerabile.

Pe termen mediu, tendința este clară: eficiență maximă și poluare minimă. De aceea, mulți români care își înlocuiesc centrala optează pentru modele cu gazeificare și puffer, care ard complet combustibilul și reduc semnificativ consumul.

Verdictul: lemnul, ieftin doar dacă ești pregătit

În 2025, încălzirea cu lemne poate fi o alegere excelentă — dar numai dacă gestionezi totul corect. Cumpără lemn uscat, depozitează-l bine, folosește o centrală performantă și investește în izolarea casei. În aceste condiții, costul total al unei ierni rămâne între 1.500 și 2.500 de lei, mult sub alternativele pe gaz sau electricitate.

Însă, dacă lemnul este scump, umed, iar casa prost izolată, nota de plată se poate dubla ușor.

Adevărul este că lemnul nu mai este o soluție „ieftină” prin definiție, ci una echilibrată: oferă independență, stabilitate și căldură autentică, dar cere responsabilitate și planificare.

Cei care știu să o folosească eficient, însă, vor trece iarna cu facturi mai mici și un confort termic de invidiat — chiar și în 2025.

Sursă foto: elements.envato.com