De la 1 octombrie 2025, prețurile alimentelor de bază ar putea exploda. Plafonarea adaosului comercial, introdusă în 2023 și prelungită până la 30 septembrie 2025, ajunge la final. Specialiștii estimează creșteri de 12-15% la produsele esențiale din coșul zilnic, iar efectele se vor simți puternic în luna noiembrie.
Pâinea, laptele, carnea, uleiul sau ouăle sunt doar câteva dintre alimentele incluse pe lista celor 17 produse cu preț plafonat. Odată cu liberalizarea pieței, acestea vor reflecta costurile reale de producție și distribuție, majorate deja de TVA, accize și prețurile la energie.
Un nou val de scumpiri de la 1 octombrie 2025
De la 1 octombrie 2025, România se va confrunta cu un nou val de scumpiri. Potrivit jurnalul.ro, Guvernul României a prelungit prin ordonanță de urgență plafonarea adaosului comercial la 17 alimente de bază până la 30 septembrie, pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor. Această
Citește și: Cât costă un divorț în 2025, după creșterea TVA
În Ordonanța de Urgență este stabilit că „(…) beneficiile estimate prin intrarea în vigoare şi aplicarea măsurilor cuprinse în prezentul proiect de act normativ au în vedere reducerea sau eliminarea consecințelor negative probabile şi posibile generate de actuala situaţie (perturbarea lanțurilor de aprovizionare din cauza războiului din Ucraina- n.red.), precum menținerea unui echilibru al pieței produselor agricole din România şi a viabilităţii fermelor cu activitate în sectoarele vegetal şi zootehnic, dar şi a procesatorilor români”.
Momentan, Guvernul României nu a anunțat ce decizie va lua în ceea ce privește prețul alimentelor de bază după data de 30 septembrie.
Ce produse au prețurile plafonate în prezent?
De la 1 august, TVA -ul pentru alimente a urcat de la 9% la 11%, ceea ce pune presiune suplimentară asupra prețurilor de la raft. În prezent prețurile plafonate există pentru următoarele alimente de bază:
- Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
- Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
- Brânză telemea de vacă vrac
- Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
- Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
- Mălai (maxim 1 kg)
- Ouă de găină calibrul M
- Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
- Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
- Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
- Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
- Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
- Cartofi proaspeți albi vrac
- Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
- Smântână (12% grăsime)
- Unt (maxim 250 g)
- Magiun (maxim 350 g)
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară a declarat că prețul alimentelor ar putea fi majorat cu 15-20% în următoarea perioadă: „După eliminarea plafonării ne așteptăm la creșteri rapide de prețuri, undeva la 12-15%, care se vor vedea în maximum două luni. Estimez că în luna noiembrie se va vedea dezastrul. Această plafonare a prețurilor la unele produse alimentare de bază nu a adus niciun beneficiu pentru nimeni, fie că vorbim despre procesatori, transportatori, retaileri și consumatori. Plafonarea a fost acceptată de către agenții economici de pe lanțul de producție ca o măsură temporară, pentru a oferi Guvernului răgaz să găsească o metodă eficientă pentru protejarea populației, dar Guvernele s-au încăpățânat să meargă înainte cu această schemă, deși era clar pentru toată lumea că ea nu funcționează. Fiecare a găsit metode să ocolească plafonarea. În buzunarele românilor nu s-a simțit această plafonare cu care Guvernele succedate la Palatul Victoria insistă de peste un an. Oricum, prețurile au continuat să crească și în perioada plafonării, pentru că ele au fost influențate de inflație, creșterea TVA-ului, a accizei, a prețului produselor alimentare importate, de care România este dependentă, din păcate. Guvernul ar face mai bine să ia măsuri în ceea ce privește evaziunea fiscală în domeniul panificației, care este extrem de mare. Aplicarea unei scheme de subvenționare a produselor alimentare de bază pentru doar persoanele vulnerabile prin intermediul unor vouchere, după modelul aplicat la energia electrică, este puțin probabil, pentru că nu cred că bugetul de stat își mai permite acest lucru. Să nu uităm că și numărul persoanelor aflate în sărăcie a crescut, iar această creștere se va accentua în perioada următoare, pe fondul măsurilor de austeritate introduse de Guvernul Bolojan”.