Noaptea de Sânziene 2023: Tradiții și obiceiuri românești

Author: Cristina Mocanu
Actualizat: 06 mar 2024, 00:50

Sânzienele pică în fiecare an pe data de 24 iunie. Ce tradiții mai sunt păstrate?

Sărbătoarea Sânzienelor are origini precreștine și este în strânsă legătură cu solstițiul de vară. Aceasta este sărbătorită anual, pe data de 24 iunie.

Ce reprezintă Sânzienele în tradiția românească?

Ziua de 24 iunie este cunoscută, în calendarul românesc, drept Ziua de Sânziene sau Drăgaica. Acestea sunt asociate sărbătorii creștine Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și își au originea într-un vechi cult solar. Această sărbătoare se mai numește și “Cap de vară”.

Numele de Sânziene se referă la trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele bune, care își fac apariția în noaptea de 23 spre 24 iunie. Al doilea element se referă la florile galbene care înfloresc în această perioadă, iar cel de-al treilea element se referă la Sărbătoarea Sfântului Ioan din această zi.

Potrivit tradiției românești, sânzienele sunt niște fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii și care se joacă în permanență.

Citește și: Rusalii 2023: Ce semnificație are această mare sărbătoare? Tradiții și obiceiuri pentru această zi sfântă

Ce tradiții au păstrat românii de-a lungul timpului?

În tradiția populară, Sânzienele sunt considerate femei frumoase, adevărate zeițe ale soarelui care stau ascunse în pădurile care nu sunt umblate de om. Acestea țineau ritualuri închinate Soarelui în timpul solstițiilor și echinocțiilor, astfel că urmele lor pot fi observate pe megaliții din Munții Călimani, care au însemne de rozete și soare.

Sânzienele umblă pe pământ în noapte de 23 spre 24 iunie, dansează, aduc noroc femeilor care vor să rămână însărcinate, împart rod holdelor, înmulțesc animalele și florile, dar și vindecă oamenii de boli.

Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta

Majoritatea tradițiilor și obiceiurilor de Sânziene sunt legate de căsătorie, așa că fetele nemăritate sunt cele care trebuie să își împletească o coroniță din aceste flori.

Dacă o pun sub pernă, au șanse mari să își viseze ursitul, iar dacă o lasă într-o grădină neatinsă de om și o găsesc dimineața plină de rouă, atunci în vara următoare se vor căsători. În trecut, fetele care își doreau să se mărite nu se abăteau de la tradițiile de Sânziene și se strângeau an de an împreună pentru a culege flori. De asemenea, fetele pot împleti o coroniță, ce va fi aruncată pe casă, dacă aceasta rămâne pe acoperiș, înseamnă că la casa respectivă va avea loc o nuntă foarte curând. 

Legendele spun că sânzienele, nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă şi dau puteri magice plantelor. Aceste zâne bune, dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, dau prunci sănătoși femeilor căsătorite, înmulțesc păsările şi animalele şi tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără şi devin asemenea zânelor rele cunoscute în popor drept iele sau rusalii.

Citește și: Tradiții pentru botez: Ce se pune în băița copilului?

Ielele sunt descrise ca nişte fecioare zănatice, cu o mare putere de seducție şi cu puteri magice. Se crede despre ele că locuiesc în văzduh, în păduri sau în peșteri, pe maluri de ape şi apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă, în locuri retrase, dansând goale, cu părul despletit. Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc şi iarba nu mai crește acolo. Se crede că în Noaptea de Sânziene ielele se adună şi dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau înnebunește.

În această noapte se fac focuri în care se aruncă substanțe cu arome puternice, băieții agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium

Sursă: mediafax.ro