Contestația înaintată de Avocatul Poporului reprezintă unul dintre obstacolele care împiedică aplicarea noii legislații, dar problema depășește aspectele de constituționalitate.
De ce se tot amână indexarea pensiilor militare
Neadoptarea clară a acestei legi nu doar că întârzie recalcularea pensiilor pentru militari, dar pune în pericol și tranșa a treia de plată din PNRR. Printre jaloanele impuse de Comisia Europeană pentru eliberarea fondurilor se află și reforma sistemului de pensii speciale, iar actuala formă a legii pensiilor militare ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea bugetară.
Guvernul a estimat că aplicarea noilor măsuri privind indexarea pensiilor militare ar adăuga o presiune de aproximativ 7 miliarde de lei anual asupra bugetului de stat. Această sumă este considerabil mai mare decât estimarea inițială de 4,4 miliarde de lei, ceea ce a dus la noi dispute între decidenții politici. În aceste condiții, Comisia Europeană a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată, subliniind că măsurile adoptate în Parlament nu respectă angajamentele asumate în PNRR.
Citește și: Pensiile vor fi livrate cu întârziere și în luna martie! 2,5 milioane de pensionari primesc banii mai târziu
Ce dezbateri au avut loc în Parlament
Parlamentul a adoptat, în noiembrie anul trecut, un proiect de lege care prevede actualizarea pensiilor militarilor în funcție de creșterea soldei de grad și a salariului de funcție. Inițiativa, susținută de majoritatea partidelor politice, a trecut rapid prin procesul legislativ, însă a fost urmată de obiecții din partea unor instituții care au atras atenția asupra impactului bugetar.
În cadrul dezbaterilor, liderii politici au exprimat opinii contradictorii, potrivit ziare.com. În timp ce PNL și PSD au susținut proiectul, USR și UDMR s-au abținut, invocând lipsa unei surse clare de finanțare. Totodată, fostul premier Nicolae Ciucă, deși militar de profesie, a lipsit de la vot, după ce anterior acuzase PSD de blocarea inițiativei.
Deși Guvernul și Ministerul Finanțelor au încercat să ofere explicații privind sursele de finanțare, diferențele dintre estimările inițiale și cele reale au ridicat noi semne de întrebare. Ministerul Finanțelor a ajustat ulterior impactul bugetar la aproape 7 miliarde de lei, ceea ce a generat reacții critice și a amplificat neînțelegerile la nivel guvernamental.
În acest context, decizia Curții Constituționale rămâne esențială pentru deblocarea situației, însă fiecare amânare prelungește incertitudinea și riscă să ducă la pierderea unor sume importante din fondurile europene destinate redresării economice.
